Casa de modă PRADA a decorat vitrinele magazinelor din Viena cu “Coloana Infinitului”. Opera sculptorului român Constantin Brâncuşi este prezentă atât în vitrinele cu haine pentru bărbaţi, albastre, cât şi în cele pentru femei, roz.
“Coloana Infinitului” sau „Coloana fără de Sfârşit“ este considerată una dintre cele mai importante opere de artă din România, ea reprezentând un simbol national. Aceasta a fost ridicată în memoria eroilor români morţi în Primul Război Mondial.
Astăzi este Ziua lui Brâncuşi, iar cu această ocazie, Ministerul Culturii organizează la Muzeul Național de Artă al României „tururi ghidate în sala Brâncuși” și ”Tur Ghidat pentru oficialități”, iar la ora 19:00 va avea loc un spectacol de proiecții holografice și mapping, în curtea Palatului Regal.
Pentru a sărbători această zi în rândul tinerilor, Ministrul Culturii a numit-o ambasador onorific al acestei zile pe cântăreaţa basarabeancă Irina Rimes. “Simpla prezenţă a ei înseamnă enorm pentru că ne adresăm unui public la care nu ar fi ajuns altfel acest eveniment”, spune Bogdan Gheorghiu.
Ceremoniile şi proiecţiile 3D pentru celebrarea vieţii și opera celebrului artist au costat 40.000 de euro.
Despre Constantin Brâncuşi
Constantin Brâncuși a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brâncuşi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 și 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă de cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică.
Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care îl vor prefigura pe artistul Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.
Text: Bettina Cristea
Photo: Bettina Cristea