Valeriana (Valeriana officinalis) este o plantă medicinală cu o istorie îndelungată de utilizare în medicina tradițională, cunoscută pentru efectele sale calmante și liniștitoare.
Rădăcina valerianei este partea cel mai frecvent folosită în scopuri terapeutice și conține o serie de compuși chimici activi care îi conferă proprietăți sedative, relaxante și anxiolitice.
În acest articol, vom explora în detaliu ce este valeriana, la ce ajută, cum se folosește și sub ce formă poate fi găsită în comerț.
Ce este valeriana – informații generale
„Valeriana officinalis” este o plantă perenă, originară din Europa și anumite regiuni din Asia, dar este acum răspândită și în alte părți ale lumii. Planta poate crește până la o înălțime de aproximativ 1,5 metri și produce flori albe sau roz pal, care au un miros distinctiv. Cu toate acestea, rădăcina plantei este cea care este utilizată în scopuri medicinale datorită conținutului bogat de compuși activi cu efecte sedative.
Printre cei mai importanți compuși activi se numără acidul valerianic, valepotriatele și diverse uleiuri esențiale. Acești compuși sunt cei care conferă valerianei capacitatea de a relaxa sistemul nervos, de a reduce anxietatea și de a promova un somn odihnitor. De-a lungul secolelor, valeriana a fost utilizată în diverse culturi pentru a trata o gamă variată de afecțiuni, însă astăzi este cel mai des recomandată pentru tulburările de somn și anxietate.
Valeriana – beneficii importante
Valeriana este recunoscută în special pentru două mari beneficii terapeutice: îmbunătățirea somnului și reducerea anxietății. Cu toate acestea, efectele sale sunt mai variate și pot include și alte utilizări.
Îmbunătățirea somnului și combaterea insomniei. Unul dintre cele mai frecvente beneficii pentru care oamenii apelează la valeriană este capacitatea sa de a îmbunătăți calitatea somnului. Valeriana este adesea utilizată ca tratament natural pentru insomnie și alte tulburări de somn. Studiile arată că extractele de valeriană pot reduce timpul necesar pentru a adormi și pot prelungi durata somnului odihnitor, fără a produce efectele secundare obișnuite ale somniferelor tradiționale, cum ar fi senzația de mahmureală sau dependență.
Acțiunea valerianei asupra somnului este legată de capacitatea sa de a crește nivelurile de acid gamma-aminobutiric (GABA) în creier, un neurotransmițător cu rol important în relaxarea sistemului nervos. Un beneficiu interesant – în mod similar, multe medicamente sedative funcționează prin creșterea nivelului de GABA, însă valeriana oferă o alternativă naturală, cu efecte mai blânde.
Reducerea anxietății și stresului. Valeriana este, de asemenea, cunoscută pentru efectele sale anxiolitice, ajutând la reducerea stresului și a anxietății. Persoanele care suferă de tulburări de anxietate, atacuri de panică sau stres cronic pot beneficia de proprietățile liniștitoare ale valerianei. Aceasta acționează prin reglarea neurotransmițătorilor responsabili de răspunsurile emoționale, precum serotonina și dopamina, și prin relaxarea sistemului nervos central.
În cazurile de stres acut, valeriana oferă alte beneficii și poate ajuta la reducerea tensiunii musculare și a simptomelor fizice asociate stresului, cum ar fi bătăile rapide ale inimii sau respirația accelerată. Din acest motiv, enumerăm un alt bneficiu – utilizara ei ca supliment pentru menținerea unui echilibru emoțional.
Relaxant muscular. Printre beneficiile valerianei întâlnim efectele antispastice și relaxante musculare. Ea este utilă pentru persoanele care suferă de crampe musculare, tensiune musculară sau dureri asociate stresului. Aceasta poate ajuta la ameliorarea durerilor de cap tensionale sau chiar a durerilor menstruale.
Valeriana: cum se folosește
Există mai multe modalități de administrare a valerianei, în funcție de scopul terapeutic și de preferințele personale. Cea mai comună formă de utilizare este sub formă de supliment alimentar, dar valeriana poate fi folosită și ca ceai sau tinctură.
Una dintre cele mai populare forme de administrare a valerianei este sub formă de capsule sau tablete, care conțin extracte concentrate din rădăcina plantei. Acestea sunt ușor de utilizat și permit o dozare precisă. În general, se recomandă administrarea cu 30 până la 60 de minute înainte de culcare pentru a ajuta la somn, sau de câteva ori pe zi pentru a reduce anxietatea.
Ceaiul de valeriană este o altă formă populară de utilizare, însă are un gust destul de puternic și ușor neplăcut, motiv pentru care nu este preferat de toată lumea. Totuși, unii oameni preferă ceaiul deoarece oferă un efect mai blând și poate fi inclus într-un ritual de relaxare înainte de culcare. Pentru a prepara ceaiul, rădăcina uscată de valeriană se fierbe în apă timp de 5-10 minute, apoi se lasă la infuzat.
Tincturile și extractele lichide din rădăcina de valeriană sunt concentrate și oferă un efect mai rapid, deoarece substanțele active sunt absorbite direct în sânge. Acestea sunt adesea utilizate sublingual (câteva picături sub limbă) sau pot fi diluate în apă sau suc pentru a îmbunătăți gustul.
Precauții și efecte secundare
Valeriana este în general considerată sigură pentru majoritatea persoanelor, însă există anumite situații și condiții în care utilizarea sa nu este recomandată sau necesită precauție. Sunt totuși unele cazuri în care nu trebuie să luăm valeriană.
Deși nu există suficiente studii care să confirme siguranța valerianei în timpul sarcinii și alăptării, aceasta nu este recomandată femeilor însărcinate sau celor care alăptează. Substanțele active din valeriană ar putea avea efecte necunoscute asupra fătului sau a bebelușului. Este întotdeauna important să consulți un medic înainte de a folosi suplimente în aceste perioade.
Interacțiuni cu medicamente sedative
Valeriana poate amplifica efectele medicamentelor care induc somnul sau relaxarea, cum ar fi: benzodiazepine (diazepam, alprazolam, lorazepam), barbiturice (fenobarbital), antidepresive sedative (trazodonă, amitriptilină), medicamente pentru insomnie (zolpidem, eszopiclonă), antihistaminice (difenhidramină, doxilamină).
Utilizarea valerianei în combinație cu aceste medicamente poate duce la o sedare excesivă, somnolență profundă sau probleme de coordonare.
Valeriana nu ar trebui combinată cu alcool, deoarece ambele au efecte sedative asupra sistemului nervos central. Amestecul de alcool și valeriană poate amplifica starea de somnolență, afectând concentrarea, reflexele și creând un risc crescut de accidente.
De asemenea, există rapoarte rare despre potențialele efecte negative ale valerianei asupra ficatului, deși aceste cazuri nu sunt bine documentate. Totuși, persoanele cu afecțiuni hepatice (cum ar fi ciroza sau hepatita) ar trebui să fie precaute și să evite utilizarea valerianei sau să o ia doar sub supravegherea unui medic.
Câteva lucruri și despre utilizarea valerianei pe termen lung. Ea poate duce la efecte secundare precum amețeli, dureri de cap, iritabilitate sau chiar dependență psihologică. Deși nu creează o dependență fizică comparabilă cu medicamentele sedative, unele persoane pot deveni obișnuite cu efectele relaxante și pot întâmpina dificultăți în renunțarea la utilizarea regulată. De aceea, valeriana este cel mai bine utilizată pe perioade scurte, în cure de 2-4 săptămâni, urmate de pauze.