Ulcerul afecteaza 10% din populatie

Aproximativ 10 % din populatia Europei sufera de ulcer duodenal. Boala este mai frecventa la barbati cu varste intre 20 – 45 de ani, decat la femei.
De ce ne imbolnavim de ulcer
Ulcerul apare ori de cate ori balanta normala dintre acid-pepsina si factorii de aparare ai mucoasei gastroduodenale este afectata. Cresterea secretiei gastrice (de exemplu in stres) sau alterarea barierei de protectie a stomacului (produsa de unele medicamente: antiinflamatoarele nesteroide tip indometacin sau aspirina), precum si infectia cu Helicobacter pylori, predispun la aparitia leziunilor ulceroase la nivelul stomacului sau duodenului.
Prevalenta bolii ulceroase este de aproximativ 10 %; exista o incidenta  crescuta la rudele de gradul intai ale pacientilor cu ulcer duodenal. Alti factori predispozanti pentru boala ulceroasa sunt fumatul (prin scaderea secretiei de bicarbonat cu rol protector) si anumite boli (BPOC – bronhopneumopatia cronica, ciroza, insuficienta renala cronica, hiperparatiroidismul).
Infectia cu Helicobacter pylori este destul de frecventa, sursa fiind exogena (alimente, apa de baut); aproape 100% din pacientii cu ulcer duodenal si circa 70 – 80 % din cei cu ulcer gastric sunt infectati cu H.pylori. Eradicarea infectiei cu H.pylori prin tratament antibotic si antisecretor scade semnificativ reaparitia bolii.

Ce determina arsurile la stomac?
Manifestarile clinice ale ulcerului sunt tipice – durerea epigastrica, descrisa frecvent ca arsura sau roadere, apare la 1 – 3 ore dupa masa, fiind ameliorata imediat cu antiacide si alimente (temporar), adesea trezeste bolnavul din somn (in jurul orei 4). Crizele duroase apar grupate, cateva zile la rand, separate de perioade de alcamie cu durata variabila. Durerea dispare in general inainte de vindecarea completa a ulcerului. In afara de durere, pacientii pot prezenta o varietate de simptome – greta, balonari, anorexie, eructatii excesive si disconfort epigastric. 1/3 din pacientii cu ulcer pot dezvolta in timp complicatii care sa necesite spitalizarea de urgenta:
–  hemoragia (exteriorizata prin varsatura ca zatul de cafea sau scaune negre ca pacura);
–  perforatia (durere atroce cu abdomen acut – „de lemn”);
–  stenoza pilorica (varsaturi frecvente a alimentelor ingerate, care nu mai pot traversa pilorul).

Diagnosticare
Diagnosticul se pune prin evidentierea nisei ulceroase:
–  fie direct, prin endoscopie digestiva superioara (se inghite un tub subtire, flexibil ce are o minuscula camera de luat vederi la capatul sau pemitand vizualizare directa a leziunilor cat si prelevarea de fragmente biotice);
–  fie indirect, prin radiografie cu bariu (se bea o substanta de contrast si se vizualizeaza defectele de umplere ale stomacului si duodenului).
Evident, endoscopia ofera certitudinea diagnosticului, precum si posibilitatea de apreciere a infectiei active cu H.pylori.

Intretinere si tratament
Tratamentul este in principal medical, interventia chirurgicala fiind necesara doar pentru complicatiile bolii ulceroase.
Medicamentele folosite pentru tratamentul ulcerului apartin mai multor clase, in principal se folosesc patru categorii de medicamente:
1. Antiacide – pentru tamponarea secretiei gastrice crescute (gen Maalox – cu efect imediat dar de scurta durata datorita efectului de rebound secretor, adica cresterii secretiei gastrice in mod reflex dupa tamponarea continutului acid al stomacului).
2. Antisecretorii – care reduc sau inhiba secretia gastrica (gen Ranitidina sau Famotidina).
3. Mucoprotectoare – care cresc capacitatea de aparare a stomacului (gen Sucralfat). 
4. Antibiotice pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori (gen Amoxicilina sau Augmentin).

Masurile generale:
–  intreruperea fumatului;
–  evitarea bauturilor alcoolice;
–  evitarea excesului de cafea;
–  nu se vor folosi antiinflmatoare, nesteroidiene si cortizonice, in puseele dureroase, iar in afara acestora, cu prudenta, obligatoriu asociind medicatie gastroprotecoare.
–  aspirina este interzisa la pacientii cu boala ulcerasa documentata in antecedente (inclusiv cea tamponata sau microdozata de uz cardiologic);
–  se vor evita alimentele excitante pentru secretia gstrica acida (supa de carne, conservele, afumaturile, tocaturile condientate, prajelile), condimentele picante, bauturile carbogazoase;
–  orar regulat al meselor, incluzind 3 mese principale si 2 gustari intre acestea (sa nu treaca mai mult de 3 – 4 ore intre ele, exceptind perioada de somn). Se prefera sa se manince putin si des;
–  evitarea stresului si starilor conflictuale.

Exista protocoale standardizate de tratament, combinind mai multe medicamnte, adaptate fiecarui pacient in parte de catre medicul curant. In prezent se pune mare accent pe eradicarea infectiei cu H.pylori, garantia vindecarilor de durata in boala ulceroasa.
In conditiile tratamentului precoce, complet si eficient al ulerului, interventiile chirurgicale in aceasta boala vor deveni istorie.