Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrând învierea lui Iisus Hristos. Deși semnificația religioasă este comună în multe colțuri ale lumii, modul în care este sărbătorit diferă spectaculos de la o țară la alta. De la procesiuni solemne până la festivități colorate și obiceiuri neobișnuite, iată o privire asupra celor mai fascinante tradiții pascale din întreaga lume.
România: ouă roșii, cozonaci și „Hristos a înviat!”
În România, Paștele este o sărbătoare profund spirituală, dar și una a bucuriei în familie. Cele mai cunoscute tradiții includ:
Vopsirea ouălor, în special în roșu, simbol al sângelui lui Hristos.
Cozonacul și pasca, deserturi nelipsite de pe masa festivă.
Udatul în a doua zi de Paște, mai ales în Ardeal, unde băieții stropesc fetele pentru noroc și sănătate.
Salutul tradițional: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”
Italia: procesiuni impresionante și artă culinară
În Italia, sărbătorile pascale sunt marcate de procesiuni religioase dramatice, uneori cu costume medievale sau cruci uriașe purtate pe străzi.
La Florența, are loc spectacolul pirotehnic Scoppio del Carro – explozia carului.
Tradițiile culinare includ „Colomba di Pasqua”, un cozonac în formă de porumbel, simbol al păcii.
Spania: săptămâna sfântă (Semana Santa)
În Spania, Paștele este precedat de Semana Santa, o săptămână întreagă de procesiuni somptuoase, cu statui religioase purtate de credincioși îmbrăcați în robe.
Cele mai cunoscute procesiuni au loc în Sevilla și Malaga.
Atmosfera este una solemnă, dar impresionantă prin devoțiunea participanților.
Grecia: focuri sacre și ouă roșii
Paștele ortodox este sărbătorit cu multă fast în Grecia:
În noaptea Învierii, credincioșii aprind lumânări de la „Sfânta Lumină” adusă de la Ierusalim.
La miezul nopții, cerul se umple de artificii.
O tradiție populară este jocul „tsougrisma”, unde două persoane ciocnesc ouă roșii, iar câștigătorul va avea noroc tot anul.
Germania: iepurașul de Paște și ouăle decorative
Germanii au popularizat figura iepurașului de Paște („Osterhase”), care aduce ouă copiilor cuminți.
Se decorează „copacii de Paște” cu ouă colorate (Osterbaum).
Paștele este asociat și cu plimbările în natură, marcând renașterea primăverii.
Suedia: vrăjitoarele de Paște
În Suedia, copiii se costumează în vrăjitoare de Paște („påskkärringar”), mergând din casă în casă pentru dulciuri, similar Halloween-ului.
O altă tradiție este decorarea ramurilor de mesteacăn cu pene colorate.
Mâncărurile tradiționale includ ouă, hering marinat și pâine dulce.
Filipine: reenactment-ul Patimilor lui Hristos
În Filipine, o țară majoritar catolică, Paștele este marcat prin dramatizări reale ale Patimilor lui Iisus.
În unele regiuni, credincioșii aleg să fie crucificați simbolic sau se autoflagelează, ca formă de penitență.
Deși controversată, această tradiție atrage mii de turiști și este privită ca o formă profundă de credință.
Australia: bilby-ul de Paște
În loc de iepuraș, australienii promovează bilby-ul, un animal marsupial autohton, ca simbol al Paștelui.
Această schimbare promovează protejarea speciilor native, întrucât iepurele este considerat dăunător în Australia.
Paștele pică toamna în emisfera sudică, dar tradițiile includ picnicuri și vânătoare de ouă.
Mexic: combinație de tradiții creștine și indigene
Mexicul celebrează Semana Santa cu parade, dansuri și spectacole.
În unele sate, se ard efigii ale lui Iuda Iscarioteanul.
Sărbătoarea are un caracter comunitar puternic, cu ritualuri locale care îmbină simbolismul creștin cu elemente precolumbiene.
Statele Unite: ouă ascunse și Casa Albă
În SUA, Paștele este adesea o sărbătoare mai puțin religioasă și mai mult una dedicată familiei și copiilor:
Cea mai cunoscută tradiție este vânătoarea de ouă de Paște („Easter Egg Hunt”).
La Casa Albă are loc anual „Easter Egg Roll”, o cursă amuzantă pe peluza prezidențială.
Delicii pascale din jurul lumii: cum gustul devine tradiție
Paștele este nu doar o sărbătoare a sufletului, ci și una a simțurilor. De la mirosul cozonacului proaspăt până la aromele intense ale mielului fript, fiecare colț al lumii își pune amprenta culinară asupra acestei sărbători sacre.
În România, masa de Paște este un adevărat ritual. Nu lipsesc ouăle roșii – simbol al vieții și al sacrificiului –, drobul de miel, pasca cu brânză dulce și cozonacii aromați, frământați cu migală. Acestea sunt servite în familie, adesea după ce sunt sfințite la biserică în noaptea Învierii.
Grecia păstrează un caracter festiv similar, dar cu influențe mediteraneene. În noaptea sfântă, grecii se adună în jurul focului și gustă din supa „magiritsa”, preparată din măruntaie de miel. În ziua Paștelui, mielul se frige întreg, la proțap, în curte sau pe terasă, acompaniat de pâine dulce „tsoureki” și ouă vopsite în roșu intens.
În Italia, tradițiile culinare pascale diferă de la nord la sud, dar peste tot domină simbolismul. „Colomba di Pasqua”, un cozonac pufos în formă de porumbel, este desertul nelipsit, în timp ce „agnello al forno” – mielul la cuptor cu ierburi aromatice – amintește de ideea sacrificiului și a reînnoirii.
Polonia întâmpină Paștele cu un coș pascal special, „święconka”, care conține ouă, pâine, carne afumată și hrean, toate sfințite în biserică în Sâmbăta Mare. Un preparat tradițional este „żurek”, o ciorbă acră cu ou și cârnați, servită uneori chiar în pâine.
Chiar și în Marea Britanie, unde sărbătoarea are o formă mai secularizată, se păstrează obiceiul de a coace „hot cross buns” – chifle dulci cu stafide și o cruce desenată din aluat sau glazură. Ele sunt consumate în Vinerea Mare, ca semn al răstignirii lui Iisus.
În Spania, printre procesiunile impunătoare, oamenii găsesc timp pentru „torrijas” – felii de pâine înmuiate în lapte, ou și scorțișoară, prăjite și servite cu miere. Este un desert simplu, dar plin de savoare și semnificație.
Fiecare țară are gustul ei specific al Paștelui, dar toate aceste tradiții împărtășesc un ingredient comun: dorința de a celebra viața, înnoirea și comuniunea. Indiferent dacă e servit într-o casă românească din Bucovina, într-o curte grecească din insula Corfu sau într-un apartament modern din Varșovia, Paștele aduce la masă nu doar mâncare, ci și poveste, memorie și identitate.
Obiceiuri pascale uitate sau pe cale de dispariție
De-a lungul timpului, multe tradiții pascale s-au pierdut sau au fost înlocuite de obiceiuri moderne. Iată câteva dintre ele:
„Hora satului” – În multe sate românești, a doua zi de Paște era dedicată horelor în centrul localității, unde tinerii se întâlneau pentru a dansa și a socializa.
Udatul cu apă la fântână – în zonele de munte din România, băieții obișnuiau să scoată apă rece din fântână și să stropească fetele dimineața devreme, ca simbol al purificării și fertilității.
Postul cu sens comunitar – altădată, postul Paștelui era ținut colectiv, iar mesele de sărbătoare erau un prilej rar de belșug, nu doar o rutină anuală.
Multe dintre aceste obiceiuri s-au estompat din cauza urbanizării, a schimbării stilului de viață și a migrării tinerilor către orașe sau în străinătate.
În loc de încheiere
Fie că respecți toate tradițiile sau ai ales un mod personalizat de a sărbători, Paștele rămâne un moment de reflecție, de reconectare și de bucurie. Fiecare obicei, de la cel mai solemn până la cel mai ludic, spune o poveste despre oameni, credință și comunitate. Și indiferent unde te-ai afla în lume, parfumul cozonacului cald, lumina unei lumânări aprinse sau zâmbetul unui copil căutând un ou colorat pot face din Paște o sărbătoare universală.