Traditiile si obiceiurile ne caracterizeaza si ne definesc ca popor, reprezinta bogatia spirituala a neamului si ne pastreaza unici in lume, perpetuand, metaforic, intocmai chintesenta poporului roman. Un popor care-si pierde aceste comori este, de fapt, un popor care-si pierde, incet, incet, identitatea. Oricat de mult am fi atrasi de manifestarile din alte culturi, noi, ca romani, avem obligatia morala de a pastra vie datina strabuna si de a duce mai departe frumusetea satului arhaic romanesc, caci, da, traditiile au aparut si s-au conturat profund in lumea magica a satului traditional, acolo unde, chiar si astazi, profanul inca mai intalneste sacrul. Din pacate, in mediul urban, datinile sunt din ce in ce mai putin respectate, existand riscul ca generatiile viitoare sa nu le mai afle decat din povestile bunicilor. Acest fapt se intampla si acum cu o parte din traditiile pe care stramosii nostri le urmau cu sfintenie cu doar cativa zeci de ani in urma si care astazi s-au pierdut aproape in totalitate.
Traditia si semnificatia bradului de Craciun
Botnicul
Botnicul sau Dedu Botnic, babnic sau but este o traditie candva intalnita in zona Dobrogei, specifica megleno-romanilor sau aromanilor. Obiceiul presupunea aprinderea, in seara de Ajun, a unei bucati mari din lemn de stejar care era lasata sa arda mocnit pana la Boboteaza. Focul trebuia pazit sa nu se stinga, in caz contrar, fiind semn rau. Datina aceasta semnifica renasterea divinitatii si, totodata, in alta acceptiune, simboliza soarele, ritualul in sine fiind o invocare a maretului astru, a caldurii si a luminii sale. Se credea ca grija acordata focului se va intoarce inzecit in roade bogate. Cu toate ca initial se facea acest foc in mijlocul satului sau pe un deal din apropiere, traditia a fost, ulterior, adaptata si focul se aprindea in curtile oamenilor, astazi, insa, pierzandu-se in totalitate.
Sacul lui Mos Craciun. Idei de cadouri inedite
Descolindatul
Daca ritualul colindatului a fost pastrat pana in prezent, iata ca descolindatul a fost pierdut inca din anii 1920. Acest obicei era opus colindatului si se adresa celor care nu primeau colindatorii in Ajunul Craciunului. Traditia cerea ca aceia care nu-si deschid usile sa primeasca „urari” inverse celor de bun augur de la colindat, iar poarta sa le fie aruncata pe camp.
Superstitii de Sarbatori. Pro sau contra?
Ghicitul in jar
Obiceiul ghicitului in jar sau vrajitului la foc este specific zonei Olteniei si presupune scormonitul in foc, in Ajunul Craciunului, timp in care se recita niste versuri care au ca scop atragerea belsugului in anul viitor. Fiecare membru al familiei, cu o nuia in mana, trebuia sa se supuna acestui ritual, iar la finalul incantatiilor, nuiaua era aruncata in foc. De asemenea, toti cei care treceau pragul casei in aceasta zi trebuiau sa vina cu un lemn si sa urmeze ritualul.
Personalizeaza-ti bradul de Craciun. Culori si decoratiuni in trend.
Ursita
In zona Olteniei, perioada sarbatorilor de iarna era mult asteptata in special de fetele nemaritate care aveau acum ocazia sa-si descopere alesul printr-un ritual care, din pacate, odata cu trecerea timpului, a fost ingropat printre celelalte traditii uitate. Acest obicei de aflare a ursitului se petrece mai exact in noaptea de Anul Nou cand fetele merg, legate la ochi, in fata unui gard de nuiele si numara 10 pari. In dreptul ultimului se opresc si leaga o esarfa, cordon sau basma personala si apoi, tot cu ochii inchisi, pleaca. A doua zi se duc sa vada cum arata parul ales. Daca acesta este inalt, drept si noduros, inseamna ca barbatul pe care-l vor alege de sot va fi frumos si bogat. Daca, in schimb, aleg o nuia subtire, stramba sau scorojita, vor avea un destin comun cu un barbat urat si sarac. Pentru a vedea cat de repede se vor casatori, oltencele merg la miezul noptii in grajd si lovesc usor cu piciorul intr-o vita, intreband pe un ton ridicat cand se marita. Daca animalul se ridica imediat, inseamna ca este aproape casatoria. Daca, din contra, animalul se ridica agale, fetele dornice de maritat mai au de asteptat. Daca nu se ridica deloc, ei bine, atunci trebuie sa-si puna pofta-n cui, caci sorocul e foarte departe.
Daca aceste traditii au fost uitate, iata care sunt obiceiurile de Craciun pastrate cu sfintenie de poporul roman! Click aici!
Text: Madalina Manole