Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale românilor. Şi pentru aceasta există diferite tradiţii şi obiceiuri pe care unii oameni le respectă întocmai.
Pe lângă vizita anuală pe care o face preotul în case, pentru sfinţirea apei de Bobotează, în noaptea dinaintea acestei sărbători, româncele nemăritate au obiceiul de a pune o crenguţă de busuioc sub pernă, pentru a-şi visa alesul.
Tradiţii şi obiceiuri
De Bobotează preoţii sfinţesc apele. De obicei, femeile nemăritate pun sub pernă busuiocul folosit de preoţi la sfinţire. Tot în această zi, aceştia aruncă cruci sfinţite în ape, iar mai mulţi bărbaţi înoată pentru a o recupera.
În unele regiuni, de ajunul Sfântului Ioan, tinerii trebuie să ia apă sfinţită de la preot, iar a doua zi să “iordanească” pe toti cei care le ies în cale. Cei “iordăniţi” trebuie să răsplătească ceata de flăcai.
Ce nu se face de Bobotează
În primul rând, de Bobotează nu se spală rufe. Pentru că toate apele sunt sfinţite şi este păcat să arunci apa după ce o foloseşti. Apa sfințită de Bobotează se numeşte „agheasma mare” şi nu se strică niciodată.
De Bobotează, nu se împrumută lucruri și nu se dau bani. Cel care înstrăinează bunuri, va avea pierdere tot anul.
Botezul Domnului, celebrat pe 6 ianuarie, reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.
Photo: Google images