Mai mult de două zile în luna mai, SuperModels: Cindy, Christy, Linda și Naomi (nu sunt necesare nume de familie) au putut fi găsite într-un studio foto din West Side din Manhattan, făcând lucrul pe care l-au făcut întodeuana cel mai bine, să fie modele, cu umor și cu o precizie nemiloasă.
Farmaciștii Catena recomandă CREMA TEN COMFORT MAT SPF 50+ de la Rilastil, o emulsie pentru față, îmbogățită cu Azeloglicina (ce are rolul de a regla producția de sebum) și pulberi ce absorb sebumul, reduc vizibilitatea porilor și ascund petele.
Supermodelele au purtat look-uri care nu seamănă cu tiparele de designer pe care le-au purtat acum mai bine de 30 de ani. Pe atunci erau doar copii, într-adevăr, iar hainele nu aveau atât de mult sens, acum au peste 50 de ani și și-au definit niste stiluri statement.
Cum a explodat moda și de ce continuă să hipnotizeze globul trei decenii mai târziu este acum subiectul unui documentar în patru părți intitulat The Super Models, care va debuta pe 20 septembrie pe Apple TV+. Regizat de Roger Ross Williams și Larissa Bills pentru Imagine Entertainment de Brian Grazer și Ron Howard, serialul descrie atât în linii mari cât și subțiri o imagine a comunității stilistice de la sfârșitul anilor ’80 până la mijlocul anilor ’90, când moda a trecut de la o nișă la un pilon al divertismentului mainstream, alături de film, televiziune și muzică. Spune Grazer, cu previziunea lui caracteristică, „Cred că tocmai mă împiedicam de faptul că acesta a fost un moment cultural care a devenit deosebit de important.” În centrul acestei transformări s-au aflat Christy, Naomi, Cindy și Linda, patru adolescente a căror combinație rară de trăsături extraordinar de fotogenice, încredere născută, inteligență, stil intuitiv, curiozitate intensă și etică de lucru au pus bazele celei mai mari industrii.
SuperModels erau vedete rock…
„A fost o nebunie. Noi nu suntem Beatles”, își amintește Linda, ca răspuns la frenezia presei care a precedat lansarea single-ului lui George Michael „Freedom! ’90”, cu videoclipul semnat de David Fincher. Acestea fiind spuse, comparația nu este atât de exagerată: patru străine care au vrăjit o cultură, au rescris jocul pentru o industrie întreagă. „Nu s-au născut modele. Au intrat în industrie din diferite medii, fete normale”, spune regizorul Williams, „și au depășit lumea în care au intrat”. Supermodele au fost omniprezente în cultura pop – în talk-show-uri, în emisiuni de tot felul, cu postere pe pereții dormitoarelor și saloanelor de coafură la nivel global . „Erau ca Spice Girls de la modă”, spune frizerul Guido Palau, care a cunoscut-o prima dată pe Naomi „când ea abia era model, iar eu abia dacă eram hairstylist”. Își amintește Michael Kors: „Îmi amintesc când Cindy a intrat pentru prima dată pentru un casting în 1986. Sunt un designer care a fost întotdeauna fericit să vadă câteva forme. Pe vremea aceea totul era încă foarte bisericesc și rigid, modelele nu știau să se miște. Cindy a defilat pentru mine și știai că este un capitol cu totul nou – foarte echilibrat, propriul ei mod de a se mișca, nu blocat în stilul parizian de a modela. Modelele care erau modele tradiționale de podium în acea emisiune s-au uitat la ea și au știut că aceasta va fi o eră cu totul nouă.”
Iată ideea: când vedem o Naomi foarte tânără vorbind la House of Style despre discriminarea rasială în industrie; când se întâlnește din nou intensitatea cinematografică și complexitatea portofoliilor pe care Linda le crea în mod regulat cu Meisel; când considerăm că istețimea lui Christy devine chipul lui Calvin Klein sau istețimea lui Cindy de a deveni atât vedeta, cât și cronicarul lumii ei prin noul mediu MTV, rămâne fără suflare. Acestea au fost mișcări de staruri rock.
SuperModels erau prietene…
Autenticitatea Supermodelelor ca trupă de fete a făcut totul mai uimitor (pentru public) și realizabil (pentru ele). Naomi spune: „Acolo a fost o suroritate, definită prin grijă și loialitate: când una este jos, o ridici pe cealaltă”. Christy a fost cea care a convins-o pe Cindy să defileze de două ori pentru Marc Jacobs. Naomi a primit aprobarea pentru primul ei spectacol Michael Kors, după ce prietenele ei au convins-o. Naomi l-a convins pe Marc să meargă la dezintoxicare după ce a făcut-o singură. Linda a zburat în Arizona pentru a-l vizita pe John Galliano de ziua familiei, în timp ce acesta era sub tratament.
Au supraviețuit…
Mișcarea #MeToo se învârte în jurul industriei modei în ultimele decenii; este inevitabil. Aproape complet absente din seria de documentare Apple și orice mențiuni despre Bruce Weber sau regretatul Patrick Demarchelier (care ambii au negat toate acuzațiile împotriva lor). Ambii au fost parteneri creativi cheie ai Supers, în special Weber cu munca sa pentru Calvin Klein. În ceea ce privește propriile experiențe, atât Christy, cât și Cindy nu raportează nicio maltratare. „Este doar noroc și har, sincer”, spune Christy. „Am simțit că, cariera mea a decolat destul de repede, așa că poate că erau mai mulți ochi pe mine și nu puteau scăpa de lucruri. Dar”, adaugă ea, „nici măcar nu cred că a fost asta: oamenii prădători sunt oameni prădători”.
Cindy are două teorii de ce a fost nevătămată. Prima este că a sosit la New York din Chicago la o vârstă relativ înaintată de 20 de ani, așa că era deja un fel de veteran de succes. Al doilea este un contra-exemplu: că propriile ei insecurități provinciale au lucrat în avantajul ei când a aterizat în Europa. „Ai fi fost invitat la o petrecere pe iahtul cuiva și mă gândeam: Ce porți măcar pe un iaht? Ce furculita folosesti? Așa că pur și simplu nu aș merge și, da, probabil am ratat niște oportunități fabuloase, dar probabil am evitat și unele oportunități mai puțin fabuloase.”
Naomi a locuit la Paris de la vârsta de 16 ani cu Azzedine Alaïa, care a fost o figură paternă pentru ea până când acesta a murit în 2017. Ea spune: „Bărbatul acela m-a protejat de atâtea”. A știut întotdeauna să spună: „Vin dintr-o linie puternică de femei negrese, femei jamaicane. Dacă se simțea ceva în neregulă, i-am spus. Am vorbit.”
Și apoi este Linda, a cărei căsătorie traumatizantă de șase ani cu Gérald Marie s-a încheiat când a plecat acasă la vârsta de 27 de ani în Canada pentru a-i spune tatălui ei catolic că mariajul ei s-a încheiat. „Mama mea spune că va divorța”, își amintește Linda. „Și el a spus: „Nu mi-a plăcut niciodată acel bărbat.” Și a plecat. Am auzit ușa garajului trântind.”
Foto: vogue.com