De cate ori nu ai auzit afirmatia: ”s-a imbolnavit pe fond de stres…”? Se spune ca stresul este bola secolului, iar medicii sustin ca stresul sta la baza unui numar foarte mare de probleme de sanatate serioase. Dar ce este de fapt stresul si cum reuseste el sa ne afecteze organismul?
Ce este stresul?
Inainte de a defini stresul, trebuie sa luam in calcul caracterul lui subiectiv. Ceea ce este stresant pentru tine, poate sa treaca neobservat pentru o alta persoana si invers. Stresul este reactia organismului la schimbari care necesita adaptare. Raspunsul organismului poate fi mental, fizic sau emotional. Stresul poate avea o natura pozitiva, ne poate ajuta sa evitam pericolele si ne tine alerti. Pe de alta parte, stresul poate fi negativ atunci cand ne confruntam cu multe provocari fara pauze si momente de relaxare intre ele. Stresul are rolul de a declansa un raspuns de tipul lupta sau fugi. Atunci cand suntem supusi unor factori de stres, hipotalamusul transmite semnale suprarenalelor, care la randul lor declanseaza secretia de cortisol (hormonal stresului), lucru ce creste tensiunea si nivelul zaharului din sange.
Cum ne afecteaza stresul sanatatea?
Studiile arata ca starea de sanatate se inrautateste din cauza stresului la 43% dintre adulti, iar 75% dintre vizitele la medic se datoreaza problemelor de sanatate associate cu stresul. De la dureri de cap si tensiune crescuta la probleme gastro-intestinale si tulburari de somn, toate sunt afectiuni care apar in mare masura din cauza stresului.
Stresul ne face sa poftim la ciocolata si grasimi si creste volumul de tesut adipos din corp. Nivelul crescut de cortisol este corelat cu grasimea abdominala.
Si inima noastra are de suferit din cauza stresului. Un studiu realizat pe un esantion de 200 000 de persoane care au un loc de munca a aratat ca aceia care au joburi stresante si putina putere de decizie la serviciu au cu 23% mai multe sanse sa sufere un atac de cord.
Adrenalina si cortizolul, hormonii care sunt eliberati ca raspuns la factorii de stres, duc la schimbari vasculare care pot provoca tensiune intracraniana si migrene.
Efectele stresului: imbatranire, slabirea memoriei si probleme cu stomacul
Putini stiu ca stresul ne afecteaza chiar si memoria. Hormonii stresului interfereaza cu neurotransmitatorii, chimicalele pe care celulele creierului le folosesc pentru a comunica intre ele. Astfel ca abilitatea creierului de a-si forma amintiri noi scade.
Probabil ai observat ca in perioadele stresante, incep sa iti cada mai multe fire de par. Sunt oameni care ajung chiar sa cheleasca din cauza stresului. Si de parca n-ar fi suficient, stresul ne imbatraneste si pe interior si pe exterior. Numarul radicalilor liberi creste din cauza stresului, iar acestia ataca celulele sanatoase ale corpului. Stresul cronic si evenimentele traumatice pot scurta telomerii, capsulele protectoare de la terminatiile celulelor cromozomiale, care accelereaza imbatranirea celulara.
Stresul afecteaza si functionarea tractului gastro-intestinal, astfel ca poate provoca arsuri stomacale, crampe si chiar diaree. In plus, poate duce si la declansarea unor boli autoimmune cum ar fi sindromul colonului iritabil sau boala Chron. Daca ne mai gandim si la faptul ca mare parte dintre secretia de serotonina se face la nivelul tractului gastro-intestinal, putem intelege de ce stresul ne poate face sa ajungem intr-un cerc vicios: starile negative date de situatii stresante ne afecteaza stomacul, iar problemele gastro-intestinale ne dau stari psihice negative.
Cercetari recente cu ajutorul imagisticii cerebrale arata ca stresul puternic poate subtia tesutul regiunilor cerebrale responsabile cu emotiile si auto-controlul. Aceste daune asupra tesutului cerebral pot face confruntarile cu situatii stresante viitoare chiar mai dificile. In plus, stresul puternic poate duce la ameteli, lesin si convulsii.
Libidoul si atractivitatea sexuala scad din cauza stresului
Nici pielea noastra nu o duce prea bine daca suntem stresati. Stresul ne poate provoca iritatii sau eruptii acneice. Studiile au aratat ca acneea se inrautasete la studenti in sesiuni. De asemenea, psoriazisul, o afectiune a pielii care nu se vindeca, se pare ca este declansat tot de stres.
Durerile de spate pot aparea si ele din cauza stresului, deoarece raspunsul de tip lupta sau fugi care apare in situatii stresante duce la incordarea muschilor, reactie ce ne pregateste de actiune si care in acelasi timp, acutizeaza durerile de spate.
Pare amuzant la prima vedere, dar este cat se poate de serios: atractivitatea ne scade atuci cand suntem stresati. Cercetatorii au descoperit ca femeile sunt mai putin atrase de barbatii cu un nivel crescut de cortizol in sange, fata de cei cu un nivel scazut. In plus, stresul ne scade si libidoul.
Nici racelile nu le putem tine departe de noi atunci cand suntem stresati. Stresul ne afecteaza sistemul imunitar, astfel ca organismul nu mai lupta la capacitate maxima cu bacteriile si virusurile.
Cunoscand toate aceste efecte negative ale stresului, cred ca avem o multime de motive sa incercam sa ne relaxam, sa luam mai putin in serios problemele vietii, sa invatam tehnici de meditatie, sa facem sport si sa ne oferim cat mai multe momente placate.
Text: Bianca Badescu