Fenomenul “burnout” primeste din ce in ce mai multa atentie in ultimul timp din partea canalelor media si tot mai multi angajati au inceput sa lipseasca de la birou, motivand ca nu mai pot face fata, ca se simt epuizati emotional. Exista insa foarte multe intrebari care au ramas inca fara raspuns in ceea ce priveste acest sindrom, una dintre ele fiind cea legata de asemanarile si diferentele dintre burnout si depresie. Un om epuizat emotional este usor de recunoscut… are cearcane, raceste frecvent, are un aspect neingrijit, nu se poate concentra, prezinta tulburari digestive, libido scazut etc.
Munca multa + oboseala pe masura = Stres
Termenul “burnout” a fost inventat si utilizat prima data de catre psihologul american Herbert Freudenberger in anii 1970 si-l folosea pentru a descrie consecintele unei stari severe de stres si idealurile marete pe care oamenii le experimenteaza la serviciu. Si daca in trecut existau numai cateva profesii care expuneau oamenii sindromului de epuizare profesionala, astazi suntem cu totii vizati, fara nicio exceptie.
De-a lungul timpului, expertii au avut mai multe variante cu privire la sindromul de burnout, care se pare ca ar avea trei dimensiuni: epuizare, cinism si lipsa de eficacitate. Acelasi psiholog, Herbert Freudenberger, a stabilit ca intreg procesul poate fi impartit in 12 faze. Prima ar fi ambitia excesiva prin care o persoana incearca sa demonstreze anumite lucruri la locul de munca, apoi persoana in cauza munceste din ce in ce mai mult, incepe sa-si neglijeze nevoile personale, incepe sa intre in conflict cu cei din jur si cu sine insusi. Urmeaza schimbarea sistemului valoric si, practic, izolarea, apoi renuntarea la viata sociala, pierderea sperantei, schimbari comportamentale, depersonalizare, sentimentul de goliciune interioara, depresia si, in final… burned out.
Cum ne afecteaza stresul de la locul de munca?
Situatiile de viata stresante ii supun pe oameni presiunii pana cand acestia se simt epuizati, goi pe interior, fara a mai putea face fata. Stresul de la serviciu poate duce la aparitia unor simptome mentale, facandu-ne sa ne simtim tot timpul supra-incarcati, ca intr-o oala sub presiune, munca este pusa pe planul intai chiar inaintea problemelor personale, epuizarea fiind astfel o reactie normala la stres.
Principalele simptome ale sindromului de burnout sunt asadar epuizarea emotionala, o atitudine schimbata fata de colegi si locul de munca si performante reduse. La ora actuala nu exista inca metode bine puse la punct care sa ajute la definirea acestui diagnostic pentru ca simptomele acestui sindrom ar putea fi atribuite mai multor probleme precum anxietatea etc. Anumite boli fizice, dar si anumite medicamente ar putea conduce la aparitia epuizarii si oboselii.
Prevenirea sindromului de epuizare profesionala
Singura modalitate de a preveni acest sindrom este printr-o combinatie de schimbari organizationale si individuale. Practic, ar trebui sa se organizeze traininguri, sedinte, iar conducerea unei companii sa fie mereu pusa in tema cu nevoile angajatilor sai, sa puna la punct noi strategii care sa-i sustina pe acestia din urma si sa nu apara niciun fel de prapastie intre individ si organizatie. Trebuie sa ne concentram intotdeauna pe cele sase aspecte ale vietii de angajat: volumul de munca, controlul, recompensarea, comunitatea, corectitudinea si valorile.
Text: Ruxandra Raica