Vă vine sau nu să credeți, studii recente arată aproape 12 % dintre copiii de până la 6 ani sforăie în timpul somnului. Atâta timp cât acest simptom este ocazional, nu trebuie să ne îngrijorăm. O simplă răceală provoacă întotdeauna o congestie nazală, dureri în gât, și astfel se reduce eficiența respirației și are drept rezultat sforăitul.
Însă, în cazul sforăitului cronic situația se schimbă. Pentru că acest lucru poate să indice prezența unor tulburări de somn, care la rândul lor au consecințe grave asupra sănătății copilului.
Hiperactivitate si tulburări de atenție
În cursul vizitei la medic, părinții pot considera că nu este important să semnaleze prezența sforăitului cronic, iar medicul pediatru poate la rândul său nu pună întrebări legate de acest subiect. Totuși, această problemă nu merită tratată cu indiferență: problemele respiratorii din timpul somnului manifestate prin sforăit pot fi asociate cu tulburări neurocognitive, cardiovasculare sau chiar cu tulburări de creștere. Conform unui studiu realizat pe parcursul a doi ani și citat de Psychology Today, sforăitul la un număr mare de copii este asociat cu un comportament hiperactiv și cu tulburări de atenție și cu probleme emoționale și de relaționare.
Observați și ascultați
Părinții trebuie să acorde o atenție sporită dacă, în afara perioadelor în care copilul este răcit, cel mic tot sforăie în timpul nopții și acest sforăit este întrerupt de pauze în respirație. Acest lucru poate să fie însoțit și de alte simptome, cum ar fi transpirație excesivă, somn agitat, treziri dese, sete în timpul nopții sau enurezis. Iar în timpul zilei copilul este obosit, iritat, surescitat și are probleme de concentrare. Dacă observați una dintre aceste manifestări, sau mai multe, asociate cu sforăitul, atunci este cazul să consultați un pediatru sau un specialist ORL.
Moștenire de familie sau nu?
Chiar dacă sforăitul pare că este o simplă moștenire de familie, nu înseamnă că nu există o problemă medicală. 10% dintre copiii europeni suferă de apnee în somn. Deseori, cauza este o hipertrofie a amigdalelor, mai ales în jurul vârstei de 4-5 ani. Iar în acest caz se impune intervenția chirugicală. În cazul în care această problemă nu este remediată, creierul și inimă pot suferi din cauza lipsei de oxigenare în timpul nopții. Și, în cazurile cele mai grave poate influența creșterea copilul în înălțime și greutatea acestuia prin lipsa hormonului de creștere care este secretat în timpul nopții.
Apneea în somn la copil: semnale de alarmă
- agresivitate
- hiperactivitate
- probleme de socializare
- probleme de disciplină
- buze uscate
- respirație pe gură
- capul dat pe spate în timpul somnului
- cearcăne
De cele mai multe ori diagnosticul trebuie pus de un medic orl-ist si de un somnolog (Vezi aici un interviu cu dna dr Adelina Roşca (Dinuţ), medic specialist pneumolog, competenţe somnologie).
Text Cristina Dudău
Foto Shutterstock