La sfârşitul acestei săptămâni, în noaptea de 30 spre 31 martie, are loc schimbarea orei. România va trece la ora de vară. Ceasul se dă înainte cu o oră şi ora 3:00 va deveni ora 4:00, iar organismul uman va resimţi din plin această trecere mai ales în contextul stresului cauzat de pandemia cu noul coronavirus.
Apare riscul de ….
Potrivit cercetărilor recente, schimbarea orei de două ori în fiecare an, prin trecerea la ora de vară sau cea de iarnă, are consecințe grave asupra organismului uman, pe lângă reacțiile comune precum oboseala accentuată, irascibilitatea, anxietatea, creșterea nivelului de stres, durerile de cap, tulburările de somn și cele hormonale sau disconfortul general.
Studiile au arătat că schimbarea orei perturbă ceasul biologic și produce dereglări hormonale, cel mai afectat hormon fiind melatonina, responsabilă cu reglarea ceasului biologic al organismului. Dar iată și care sunt șapte probleme de sănătate ce se pot agrava odată cu schimbarea orei.
Infarct miocardic
Riscul de apariție a infarctului miocardic crește cu 10% în special în prima săptămână de după schimbarea orei, potrivit unui studiu realizat de specialiști de la Institutul Karolinska din Suedia.
Atac cerebral
Riscul de apariție a unui accident vascular cerebral se intensifică în primele două zile după schimbarea orei atât primăvara, cât și toamna. În primele două zile cu orar ajustat, s-a înregistrat o creștere globală cu 8% a spitalizărilor că urmare a accidentului vascular cerebral.
Depresie
Depresia este și ea agravată de modificarea orei. Cercetătorii din Danemarca au analizat evoluția a peste 185.000 de pacienți în intervalul 1995- 2012 și au observat o creștere cu 11% a episoadelor depresive timp de 10 săptămâni după trecerea la ora de vară.
Suicid
Tendința de sinucidere se accentuează odată cu trecerea la ora de vară, după cum o arată un studiu realizat de cercetători australieni. Este vorba mai ales despre creșterea ratei de sinucidere la bărbați în primele săptămâni după această schimbare, din cauza faptului că orice mică modificare în ritmul natural al organismului poate fi destabilizantă pentru persoanele vulnerabile.
Migrenă
Migrenele – au o frecvență mai mare atunci când intervine schimbarea orei, apariția lor fiind influențată de accesul la lumina zilei, arată studiile. Aceste perioade dificile scad în intensitate la aproximativ două săptămâni după schimbarea orei.
Insomnie
Tulburările de somn – pot apărea și pot persista pentru o perioadă de până la o săptămână la schimbarea orei. Pentru fiecare oră de somn modificată, organismului îi ia o zi pentru a se obișnui cu această schimbare. În cazul persoanelor care sunt deja afectate de insomnie, situația este și mai gravă, întrucât această schimbare poate determina crize de insomnie pe termen lung.
Rata avortului
Pierderea de sarcină reprezintă un alt aspect al sănătății care este afectat de schimbarea orei. Cercetătorii de la Centrul Medical al Universitățîi din Boston au descoperit că rata de avort a fost semnificativ mai mare în primele trei săptămâni după schimbarea orei în rândul femeilor care au suferit o fertilizare în vitro și al celor care au mai avut în trecut pierderi de sarcină.
10 săptămâni de adaptare
Studii de specialitate au demonstrat faptul că adaptarea organismului la schimbarea orei poate dura până la 10 săptămâni. Pentru ca această trecere să se facă cât mai bine și mai rapid, specialiștii recomandă un program de odihnă corespunzător, o activitate fizică susținută și o alimentație echilibrată. Există anumite alimente recomandate ce pot susține această luptă a organismului.
Fructele oleaginoase (migdale, fistic, caju, nuci, castane, alune) consumate în stare pură sunt surse bogate de vitamine și minerale, ce asigură un nivel crescut de energie. În plus, kiwi-ul și ardeiul gras roșu au un conținut ridicat de vitamina C (mai mare decât cel al unei portocale), vitamină ce redă energia organismului pe durata întregii zile și întărește sistemul imunitar.
S-ar putea însă ca, din luna octombrie a anului 2021, în Uniunea Europeană să nu mai existe schimbarea orei în funcție de anotimp, asta după ce, această practică a fost frecvent dezbătută și contestată de Parlamentul European și de un număr mare al statelor membre ale Uniunii Europene.
În vara anului 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică pe acest subiect, la care 84% dintre europeni au răspuns în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.
Ultima schimbare obligatorie a ceasului ar avea loc pe 27 martie, iar țările care vor dori să treacă permanent la ora de iarnă vor putea face acest lucru pe 30 octombrie. Conform unui studiu, majoritatea românilor doresc păstrarea pe tot parcursul anului a orei de iarnă.
Text Cristina Dudău
Foto Shutterstock