Scenariul sexual, cadrul placerii

Se tot vorbeste despre influenta mass-media asupra cuplului, despre increderea in sine si in partener. A venit timpul sa aflam mai multe despre ce anume ne apropie sau ne desparte.

 
Calitatea sexului
Sex  de calitate? Din ce in ce mai des auzim aceasta formula cu iz comercial. Putem masura calitatea apei pe care o bem pentru ca am stabilit mai intai ce elemente ar trebui sa contina apa potabila si, mai ales, ce elemente nocive nu trebuie sa contina. A bea apa inseamna in primul rand satisfacerea unei nevoi fiziologice.

 Deja daca vorbim despre alimente lucrurile se complica, pentru ca a manca este un act cu profunde implicatii psihologice si sociale. Mai e nevoie sa spun ca, la specia umana, in actul sexual factorii psihologici devin si mai importanti, iar in ceea ce priveste obtinerea placerii sunt predominanti? Daca e sa masuram calitatea placerii sexuale, nu indicatorii cantitativi (durata, frecventa, intensitatea) ne vor fi de folos.

Dragostea si semnificatiile ei
Fiecare dintre noi are o multime de reactii automate, care par sa faca parte din „firea” noastra. De fapt, sunt elemente ale unui scenariu construit prin invatare, in functie de mediul si evenimentele la care am fost expusi. Asteptarile in ceea ce priveste relatia de cuplu incep sa se structureze inca din prima copilarie (e cineva care nu s-a jucat de-a mama si de-a tata?). La  iesirea din adolescenta scenariul iubirii ideale este constituit (chiar daca adesea nu e constientizat).
S-ar putea spune ca iubirea si sexul se pot imparti in trei subiecte pe care le putem aborda: despre sex si fertilitate, despre sex si agresivitate, despre iubire si sex. Doar ultima categorie este relevanta pentru placerea sexuala intr-o relatie de cuplu.
Placerea sexuala apare intr-un scenariu in care sexul e legat de iubire, dar de ce sa nu fie un scenariu in doi, in trei sau in cati vrei?
Scenariul se construieste incepand din copilarie, cand mama si tata sunt cele mai frumoase si cele mai puternice fiinte din Univers. Asa ca povestea originara e una in doi. In plus, povestea de iubire se construieste pe trei axe principale: implicarea, intimitatea, pasiunea. Toate trei presupun o relatie unu la unu.

Construirea scenariilor
Asa cum unora le plac vacantele in locuri exotice, iar altora vizitarea ruinelor civilizatiilor disparute exista si in relatia de cuplu diferite scenarii. Voi prezenta trei variante, fiecare dintre ele privilegiind una dintre cele trei axe principale enuntate mai sus.
1. Nava care rezista valurilor (relatia stabila). Partenerii valorizeaza mai ales implicarea si solidaritatea, care favorizeaza dezvoltarea spatiului intim. Cresterea continua a intimitatii este cea care alimenteaza pasiunea. Varianta incompleta este relatia stagnanta: partenerii raman legati de un proiect comun dar nu reusesc sa treaca de la stadiul de echipa la cel de cuplu. Cei care isi doresc, dar nu obtin o relatie stabila, aleg de obicei sa se refugieze in munca (cea mai apropiata satisfactie de substitutie).
2. Casa construita, copacul sadit, copilul nascut (relatia durabila). Partenerii au o mare nevoie de intimitate; implicarea este o consecinta a dorintei de a construi o relatie cu un partener care este diferit si care isi pastreaza acel ceva ce il face special. Pasiunea izvoraste din atractia contrariilor. Raul care pandeste acest tip de relatie este oboseala. Tocmai de aceea, cei care nu reusesc intr-o astfel de relatie se refugiaza in confort: masina, casa furnizeza un fel de siguranta si devin substitute pentru metafora intimitatii.
3. Comoara ascunsa (relatia profunda). Pasiunea este este foarte importanta in acest scenariu. Implicarea se manifesta prin incercarea de a defini cat mai clar proiectul comun. Marea provocare este insa atingerea intimitatii. Incep sa confunde profunzimea relatiei cu pasiunea, dragostea cu indragostirea. Sunt iarasi si iarasi la inceputul unor infloriri spectaculoase care nu au un final.

O relatie presupune investitii
Sexualitatea nu este decat o parte (fie ea si cea mai importanta) a unei relatii de cuplu, iar partea nu poate inlocui niciodata intregul fara sa devina exces. Daca ne uitam mai atent observam ca masurarea reusitei vietii sexuale dupa frecventa si intensitatea orgasmelor se contopeste cu frica de relatii de durata (“sa fiu liber”, “sa nu fiu prins”, “sa nu ma implic pentru a nu suferi”). Construirea unei relatii presupune intr-adevar investitii masive de timp, motivatie, resurse si, desigur, un risc de a nu reusi. Nu in ultimul rand, e vorba de armonizarea ritmurilor biologice, emotionale, sociale, sexuale a doua persoane cu istorii, experiente si asteptari diferite.  A reusi inseamna, printre altele, si o placere sexuala mai ampla si mai complexa.