Aceasta planta era atat de apreciata in vechime incat se spunea ca atata timp cat creste salvia in gradina, omul nu trebuie sa moara. La noi in tara se cultiva ca planta medicinala si ornamentala. Frunzele sale contin ulei volatil, tanin, principii amare, substante esterogene, rezine etc. Ceaiul din frunze de salvie are actiune sudorifica, recomandandu-se pentru a opri transpiratia nocturna a tuberculosilor. Nu se recomanda mamelor care alapteaza, deoarece micsoreaza cantitatea de lapte. In bolile ficatului, mareste secretia bilei. Inflamatiile gastrointestinale urmate de flatulenta (balonari) sunt influentate in bine de salvie.
In diabetul zaharat, menstruatii neregulate, circulatie defectuoasa a sangelui, stari de nervozitate, ceaiul de salvie aduce ameliorare. Ceaiul se prepara prin infuzie, folosindu-se, singura sau amestecata cu musetel si capsule de mac, in abcesele dentare si amigdalite, sub forma de gargara. Fiertura facuta din acest amestec ajuta la vindecarea ranilor cu puroi si ulceratiilor pielii. In gingivite sangerande, abcese dentare, afte bucale, ceaiul de salvie cu radacina de cerentel grabeste vindecarea. Infuzia de salvie sub forma de comprese combate seboreea fetei.