Stare constantă de oboseală, somnolență, paloare? Cauza ar putea fi deficitul de fier, unul dintre microelementele esențiale pentru buna funcționare a organismului uman. Să aflăm cum putem deveni mai puternici cu ajutorul fierului.
Fierul este unul dintre cele mai importante microelemente, fiind o componentă a hemoglobinei (proteină care intră în alcătuirea celulelor roșii) și a mioglobinei (proteină prezentă în mușchi).
¾ din acest element se află în eritrocite, care sunt responsabile de preluarea oxigenului din plămâni și transportul acestuia către celulele organismului, datorită hemoglobinei produse în măduva osoasă. Cea mai mare parte a fierului se găsește în compușii cu hem. Hemul este componenta care conferă culoarea roșie sângelui. Fierul este cel care face posibilă legarea particulelor de oxigen de hemoglobină, fiind indispensabil în procesele de respirație tisulară și deci, în depozitarea și transportul oxigenului în toate celulele.
Rolul fierului nu se oprește aici. Acest element participă și la sinteza ADN-ului, intră în alcătuirea numeroaselor enzime și proteine implicate în metabolism, spre exemplu, influențează metabolismul colesterolului. Mai mult, ajută sistemul imunitar în lupta cu infecțiile. Nu este de mirare că deficitul de fier are un impact crucial asupra funcționării întregului organism.
Cum apare deficitul de fier?
Deficitul de fier este, adesea, o consecință a unui regim alimentar necorespunzător (concret: o alimentație care conține prea puțin fier care să fie ușor asimilat). Persoanele expuse sunt cele care urmează un regim vegetarian drastic, diete restrictive sau care consumă alimente foarte procesate. Inclusiv persoanele care practică sport intens pot avea deficit de fier.
Deficitul de fier apare și în cazul unei pierderi importante de sânge, în special la femeile cu menstruație abundentă, la persoanele care suferă de hemoragie gastrointestinală (ulcer), persoanele cu tulburări de coagulare și mai rar, ca urmare a unor leziuni sau după operații chirurgicale. O altă cauză pot fi tulburările de absorbție a fierului (de ex., inflamații ale intestinelor).
Când în organism există un deficit de fier, acesta este preluat din rezervele depozitate în ficat, dar și în măduva osoasă și splină. Dacă nu se iau măsuri din timp, cu atât mai evidente și mai supărătoare devin simptomele. Ne putem aștepta și la apariția anemiei, mai concret, la anemie feriprivă.
Unul dintre primele semne ale cantității insuficiente de fier este aspectul exterior – tenul și mucoasele devin palide, unghiile devin subțiri și fragile, iar în cazuri extreme, se pot deforma (formă concavă, de „lopată”). Părul se subțiază, devine mai fragil și poate cădea în exces, iar buzele se crapă și se usucă colțurile gurii.
Ulterior, apare oboseala constantă și nejustificată, somnolența și apatia. La acestea se adaugă scăderea capacității de concentrare, a capacității intelectuale, stări de amețeală și migrene. Organismul este mai predispus la infecții și răceli (o consecință a scăderii imunității). Pot apărea și tulburări de circulație sangvină și aritmii.
Este important de menționat că aceste simptome nu sunt întotdeauna asociate deficitului de fier sau de anemie. Fiecare dintre ele poate fi un semnal al unei altei boli, de aceea cel mai indicat este să consultați medicul pentru diagnosticare și tratament.
Fierul în sânge: analize
Pentru diagnosticarea anemiei este suficient să faceți o analiză de sânge de bază – hemogramă. Apariția anemiei este evidențiată în principal de niveluri reduse de: globule roșii (eritrocite), HGB (hemoglobina – pigmentul sângelui și proteina responsabilă de transportul oxigenului), HCT (valoarea hematocritului, care determină în ce procent se află celulele roșii în sânge) și MCV (volumul mediu de celule roșii din sânge). Prin urmare, dacă ați efectuat această analiză fără trimitere de la medic, iar rezultatele sunt sub valorile normale, trebuie să vă prezentați la specialist pentru interpretarea analizelor și, eventual, administrarea unui tratament.
Medicul poate recomanda analize suplimentare pentru a determina cauza anemiei. Dacă apariția anemiei este pusă pe seama deficitului de fier, probabil că va trebui controlat nivelul de fier din sânge.
Rezultatele sunt furnizate alături de valorile normale la care se raportează laboratorul dat și pe baza cărora trebuie interpretate rezultatele analizelor.
Necesarul de fier
Necesarul de fier variază și depinde, în mare măsură, de vârstă și sex, dar și de alte circumstanțe precum sarcină, probleme de sănătate, etc. Un nou-născut la termen are în organism rezerve de fier și o concentrație mare de hemoglobină, motiv pentru care nu are nevoie de un aport suplimentar de fier. Dar, începând de la un an și jumătate, în alimentația micuțului trebuie introduse alimentate care conțin acest element. Deși o dietă adecvată poate asigura, de obicei, o cantitate suficientă de fier, uneori este necesar să suplimentam cu ajutorul suplimentelor alimentare.
Surse de fier
Printre cele mai bogate surse de fier menționăm: organele (în special, ficatul), tărâțele de grâu, semințele de dovleac, cacaoa, gălbenușul oului de găină, caju și fistic. Fierul din produsele de origine animală (precum organe, mușchi), numite și hematice, se absoarbe cel mai ușor, dar este și mai puțin dependent de alte ingrediente alimentare. Fierul nehematic care se găsește în produsele de origine vegetală se absoarbe mult mai greu (aprox. 5%), iar asimilarea lui de către organism depinde de ceea ce mâncăm.
Ce ajută și ce împiedică absorbția fierului?
Pentru a îmbunătăți absorbția fierului, este de preferat să fie administrat alături de produse bogate în vitamina C. În prezența acestei vitamine, absorbția fierului poate crește de câteva ori. Prin urmare, mesele care conțin alimente cu surse de fier, trebuie îmbogățite cu fructe și legume proaspete sau cu un pahar de suc fresh. Absorbția acestui microelement poate fi îngreunată de produsele sau de preparatele care conțin calciu, iar în cazul fierului nehematic, de proteina din lapte.