Dificultatile de respiratie in timpul somului celor mici trebuie abordate cu maxima atentie si preocupare, intrucat, neglijate, ajung sa puna in pericol cresterea si dezvoltarea lor armonioasa. Cum anume, ne-a explicat dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, atestat in somnologie si presedinte al Asociatiei pentru Tulburarile de Somn la Copii si Adolescenti.
Tonica: Sunteti autorul primei cercetari din tara noastra care a studiat incidenta tulburarilor de respiratie in somn in randul copiilor. Ce ati descoperit?
Dr. Mihaela Oros: Studiul pe care l-am efectuat a evidentiat faptul ca, in Romania, 9,6% dintre copii sunt la risc pentru tulburari de respiratie in timpul somnului. Cu alte cuvinte, 1 din 10 copii risca sa dezvolte astfel de probleme. Era necesara obtinerea unor date de prevalenta referitoare la tulburarile respiratorii in somn la copii, date care sa reflecte dimensiunea reala a acestora in tara noastra si care sa justifice efortul necesar pentru cresterea gradului de constientizare, in randul medicilor, al publicului larg, cat si efortul financiar al unui sistem de sanatate pentru diagnosticul, monitorizarea si tratamentul sindromului de apnee in somn la copii si adolescenti.
La ce varsta apar aceste probleme? Sufera mai des fetele sau baietii? De ce?
Tulburarile de respiratie in timpul somnului pot aparea la copiii de toate varstele, de la nou-nascut pana la adolescent. Pana la varsta adolescentei, ele afecteaza, in egala masura, atat fetele, cat si baietii. Ulterior, acest tip de tulburari predomina la sexul masculin, in principal ca urmare a caracteristicilor structurale la nivelul cailor respiratorii, cat si a modificarilor hormonale.
Care sunt principalele semne la care trebuie sa fie atenti parintii?
Un copil care nu doarme bine din cauza intreruperilor de respiratie care definesc aceste tulburari poate avea un somn agitat, treziri frecvente, cosmaruri, doarme in pozitie sezanda, sforaie, transpira mult noaptea. De asemenea, dimineata, la trezire, acesta poate sa prezinte dureri de cap, respiratie orala, iar in timpul zilei – sa fie absent, morocanos, somnolent sau, dimpotriva, hiperactiv si impulsiv. Alte semne care pot trimite catre o suspiciune de tulburari de respiratie in timpul somnului sunt probleme de greutate, atat obezitatea, cat si stagnarea ponderala, precum si infectiile respiratorii frecvente si otitele recurente, ca efect al deprimarii sistemului imun.
Unele dintre simptomele enumerate pot duce cu gandul la ADHD…
Asa este, copiii cu tulburari de somn sunt de multe ori hiperactivi, iritabili cu dificultati scolare si de invatare. Toate acestea din cauza scaderii nivelului de oxigen in sange in timpul noptii si a faptului ca este afectata calitatea somnului. De aceea, atunci cand parintii remarca aceste aspecte, este bine sa consulte medicul de familie sau medicul curant al copilului pentru o interpretare si diferentiere corecta a manifestarilor.
Daca un copil sforaie, inseamna ca are in mod cert probleme de somn sau de respiratie? Cum ne dam seama daca sforaitul copilului este de natura grava?
Importanta tulburarilor de respiratie in timpul somnului consta in evolutia acestora pe termen lung si consecintele respiratorii, cardiovasculare, metabolice, neurocomportamentale. In acest sens, nu orice sforait inseamna tulburare de respiratie. Daca sforaitul apare in cadrul unei viroze respiratorii cu durata limitata, acesta nu reprezinta o problema si este strict consecinta modificarilor produse de infectia respectiva. Insa, atunci cand sforaitul persista si este insotit de respiratii zgomotoase si impresia „de pierdere a rasuflarii”, precum si alte semne nocturne sau diurne amintite, este bine sa fie evaluat de catre un medic specialist in somnologie.
Cum se pune diagnosticul?
La un copil care sforaie vom urmari existenta si a altor simptome asociate, cat si posibile afectiuni comorbide care cresc riscul pentru tulburarile de respiratie in timpul somnului – obezitate, sindroame genetice, malformatii craniofaciale, boli neuromusculare. Sunt necesare si consulturi interdisciplinare in acest sens: ORL, neurologie, endocrinologie, cardiologie, pneumologie, psihologie, alergologie, gastroenterologie, ortodontie etc. Atunci cand evaluarea clinica sugereaza diagnosticul de sindrom de apnee obstructiva in somn, se recurge la o investigatie speciala, numita polisomnografie (PSG). Vorbim de o inregistrare a somnului, pentru cel putin o noapte, intr-un laborator, sub supraveghere medicala. De multe ori, este recomandata si poligrafia, care este tot o inregistrare a somnului cu mai putine canale si care poate fi facuta la domiciliul copilului.
Ce optiuni de tratament exista?
In functie de mecanismele care stau la baza aparitiei tulburarilor respiratorii din
timpul somnului, tratamentul va fi facut in colaborare de catre medicii specialisti, de
cele mai multe ori fiind necesar a se corela interventiile ORL cu tratamentul ortodontic,
medicamentos, managementul greutatii si terapia CPAP, care consta in folosirea unui aparat special care mentine caile aeriene deschise in timpul somnului.
Text: Natalia Talmacec
