Un numar tot mai mare de copii din tara noastra au primit diagnosticul de ADHD in mod eronat in ultima perioada, semnaleaza psihologul clinician Yolanda Cretescu. Specialistul avertizeaza ca acest lucru poate avea consecinte grave si pe termen lung.
Tulburare neurologica prezenta la copii inca de la nastere, ADHD-ul are drept cauza o modificare la nivelul neurotransmitatorilor din creier. Desi mecanismul aparitiei si dezvoltarii sale inca nu a fost complet elucidat, se stie ca bagajul genetic este un factor important. In mod regretabil insa, diagnosticul de ADHD este pus cu prea mare usurinta, ceea ce a dus la o adevarata „inflatie” de cazuri.
„Peste 50% din cazurile de copii cu ADHD care au trecut pragul cabinetului in ultimii ani au fost fals diagnosticati si asta din cauza ca nu se tine cont de criteriile diagnosticarii si finetea simptomatologiei, care se poate confunda cu manifestari ale altor boli”, afirma psihologul Yolanda Cretescu.
Diagnosticul de ADHD se pune pe baza unei evaluari comportamentale care trebuie sa dureze aproximativ sase luni, timp in care se observa daca simptomele principale sunt prezente impreuna si constant, indiferent de context si varsta copilului.
Simptomele ADHD-ului la copii
Psihologul detaliaza simptomele specifice ADHD-ului si explica de ce sunt acestea diferite fata de aceleasi manifestari care nu au legatura cu boala:
- In ADHD, neatentia nu este cauzata de plictiseala sau dezinteres, ci de o incapacitate a copilului de a se concentra, de a-si organiza singur activitatile, precum si de a-si duce la bun sfarsit sarcinile pe care nu reuseste sa le prioritizeze.
- Are la baza tot o incapacitate, si anume aceea de a nu putea mentine relatii socio-afective, de a nu fi capabil sa se integreze intr-un colectiv. Chiar daca intentionalitatea copilului este una pozitiva, lipsa de atentie il face sa se deconecteze de ceea ce se intampla in jurul sau.
- Nu trebuie confundata cu un surplus de energie pe o durata determinata. Hiperactivitatea in ADHD este prezenta continuu, independent de sarcina pe care o are copilul si este caracterizata prin agitatie psihomotorie.
Ce se poate ascunde in spatele unui fals diagnostic de ADHD?
O parte din aceste false cazuri sunt ale unor copii care pur si simplu intra in lupta de putere cu parintii sau profesorii sai, dorind sa obtina atentie sau sa se victimizeze. „Comportamentul acestor copii este corectat odata ce ajung la psiholog, intr-un mediu echilibrat in care isi pot indeplini nevoile de cooperare, de conectare, de capabilitate si curaj”, atrage atentia Yolanda Cretescu.
ADHD-ul afecteaza viata de adult
De asemenea, aceasta subliniaza faptul ca cele trei simptome amintite anterior pot fi si manifestari ale altor afectiuni, care se pot confunda foarte usor cu diagnosticul de ADHD. In acest sens, psihologul ofera lamuriri menite sa indrume parintii sa apeleze la un control de specialitate, menit sa desluseasca acest aspect:
Depresia. Lipsa de concentrare este un simptom care se manifesta si in depresie. De asemenea, este afectata si memoria, deoarece acele ganduri negative, care il solicita foarte tare, cauzeaza ulterior probleme de memorie. Insa lipsa de concentrare din depresie este lipsita de energie, este insotita de tristete, pe cand in ADHD nu exista acest lucru.
Anxietatea. Poate determina o stare de agitatie, mergand pana la hiperactivitate, insa este o tulburare de sine statatoare, care nu indeplineste criteriul de sinergie intre neatentie, impulsivitate si hiperactivitate.
Autismul. La fel ca si copilul cu autism, si copilul cu ADHD se adapteaza greu la schimbari, nu este capabil de a dezvolta legaturi emotionale, ceea ce ii blocheaza interactiunea cu persoanele din jur. Copilul devine hiperexcitat nervos, deoarece mediul inconjurator ii prezinta niste stimuli care sunt prea puternici, generand astfel o hiperactivitate, ce ne poate pacali.
Terapia prin joc, benefica celor mici
Tiroida hiperactiva. Printre manifestarile sale se numara si tristetea, asociata de cele mai multe ori cu lipsa interesului pentru diverse activitati sau scaderea capacitatii de concentrare. Insa acest lucru nu este acelasi cu incapacitatea de concentrare, specifica ADHD-ului.
Lipsa de fier. Poate provoca iritabilitate sau senzatia de oboseala si disconfort. De asemenea, poate determina o capacitate cognitiva redusa, fiind astfel confundata cu neatentia si cu incapacitatea de concentrare. Insa, intr-o analiza clinica sumara, se poate vedea ca este vorba despre un deficit de fier. De aceea, inainte de a pune diagnosticul de ADHD, este bine sa fie realizate si analize medicale pentru a determina daca pot fi si alte cauze ale simptomatologiei.
Text: Natalia Talmacec