Lesinul sau criza de pierdere de constienta este o afectiune paroxistica, cu debut brusc si evolutie spectaculoasa care in marea majoritate a cazurilor este de natura functionala. Este important pentru oricine sa evalueze un pacient care si-a pierdut cunostinta in vederea aplicarii unor manevre absolut utile pentru siguranta acestuia in momentul respectiv si pana cand va putea fi evaluat de personal medical specializat.
In afara cauzelor pur functionale sau a unui complex de imprejurari care duc la criza respectiva exista si cauze organice, severe, care pot fi cu risc vital: boli cardiovasculare (tulburari de ritm cardiac in sensul accelerarii sau raririi acestuia dincolo de limitele fiziologice sau ritmuri cardiace neregulate, disfunctii de contractura a peretilor cordului-cardiomiopatii sau modificari severe ale valvelor inimii-stenoze valvulare mai ales cea aortica), boli neurologice (crize convulsive, accidente vasculare cerebrale fie si numai tranzitorii, boli psihiatrice (hiperventilatia din timpul atacurilor de panica), boli metabolice (hipo sau hiperglicemia).
Descoperiti cauzele!
Cauzele obisnuite, functionale sau circumstantiale se refera la pierderea cunostintei in conditii de expunere la caldura excesiva (prin pierdere de apa si electroliti), sincopa de efort (in cazul unui efort fizic intens), sincopa dupa unele acte fiziologice (defecatie/mictiune), inducerea medicamentoasa a pierderii cunostintei (diuretice, beta blocante, sedative si/sau trachilizante).
Riscul major al unei stari de inconstienta de genul lesinului este obstructia cailor aeriene superioare din cauza bazei limbii care acopera orificiul glotic si/sau aspiratia de continut gastric sau continut oral (de exemplu fragment de proteza dentara mobila). Aceste complicatii survin deoarece in timpul episodului mai sus mentionat, mecanismele de aparare ale caii aeriene (reflexul de tuse) sunt diminuate sau chiar abolite.
Revenirea la viata
Dupa ce pacientul si-a revenit in mod spontan este obligatorie examinarea medicala de specialitate pentru decelarea eventualelor cauze severe, organice de crize de pierdere de cunostinta (de exemplu aritmii cardiace). Acest lucru este cu atat mai util cu cat se face mai repede fata de momentul crizei.
In mod practic o persoana care observa un asemenea moment trebuie sa respecte cateva etape:
1. Eliberarea cailor aeriene si semnele vitale: un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte) de preferat pe stanga, cu capul extins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in pozitia extinsa. Aceasta manevra va elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala. Eventual se exploreaza cavitatea bucala pentru a nu exista corpi straini. Concomitent se observa miscarile de respiratie normala ale toracelui.
2. Activitatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide. Acesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frecventa intre 60 si 100 batai/minut. Orice deviatie de la acesti parametrii indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si examinare medicala de urgenta.
3. Un caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si/sau lipsa pulsului carotidian situatie care indica ori iminenta unui stop cardio-respirator ori chiar un stop cardio-respirator. Se vor executa de urgenta manevre de resuscitare cardio-pulmonara (masaj cardiac extern si respiratie “gura la gura”) pana la sosirea unei echipe medicale specializate in asemenea situatii.
Ce nu trebuie sa faceti!
1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agrava o eventuala leziune traumatica aparuta in urma caderii).
2. Administarea de orice fel de substante/medicamente pe cale digestiva (pe langa faptul ca nu se stie exact cauza crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si/sau de lichide in calea aeriana lucru care provoaca complicatii pulmonare grave).
3. Neprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic/echipe de urgenta care sa evalueze corect pacientul.
4. Intarzierea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara in cazul instalarii stopului cardio-respirator (functia cerebrala este compromisa ireversibil dupa 3-5 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale).