Postul – meditatie si purificare trupeasca

Inainte de a discuta despre post, trebuie spus ca sub aceasta denumire se inteleg lucruri diferite. Din punct de vedere medical, post inseamna absenta consumului de alimente.
In vorbirea obisnuita insa, postul reprezinta acea perioada de restrictii alimentare care este respectata in virtutea unei credinte religioase. In functie de religie, postul difera si ca moment, si ca semnificatie. Astfel, posturile crestine catolice se tin fara a se consuma carne, cele crestin-ortodoxe, fara alimentele de origine animala, posturile musulmane se tin prin abstinenta de la orice aliment de la rasarit, pana la apusul soarelui, dupa care se poate manca orice. In Romania, majoritar ortodoxa, numarul de zile de post este mare, peste 200, si consta in posturile saptamanale (miercurea si vinerea), cand se rememoreaza evenimentele Saptamanii Patimilor si posturile de durate lungi, care preced sarbatori religioase de anvergura (Postul Craciunului sau Postul Pastelui).

In timpul posturilor noastre este admis consumul oricarui aliment de origine vegetala si este complet interzis consumul de carne, peste (cu unele exceptii), lactate (cu unele exceptii), oua. Exceptiile se refera la zilele in care, desi se tine post, este “dezlegare” la un anumit aliment (peste, branza etc). Ceea ce multa lume uita este faptul ca postul nu se refera numai la alimente, ci si la abstinenta pe toate planurile. Perioada de post este o perioada de reculegere interioara, de reconciliere si de meditatie. Alimentatia de post este doar o latura si are semnificatia unei purificari trupesti care vine sa o completeze pe cea sufleteasca.

De multe ori am fost intrebata care sunt consecintele postului asupra organismului. Evident, sunt pozitive, pentru ca ne putem bucura de toate beneficiile cerealelor, legumelor, fructelor si leguminoaselor: vitamine de “productie” naturala, minerale, fibre, antioxidanti, proteine, diferiti fitonutrienti care sunt adeseori deficitari in alimentatia mai rafinata a omului modern. Postul nu trebuie sa fie monoton. Din materiile prime mai sus amintite se pot prepara feluri de mancare sanatoase si gustoase. Multe din mancarurile noastre traditionale sunt “de post”: iahnie de cartofi, fasole batuta, borsuri de zarzavat etc. Multe deserturi agreabile pot fi de post: placinta cu mere, placinta cu dovleac, cornuletele, baclavalele si cate altele… Pentru cei dintre noi care nu avem un talent deosebit culinar, este de stiut ca exista atat publicatii, cat si siteuri pe internet care ne pot da idei pentru un meniu de post. Oricum, atata timp cat constientizam faptul ca perioada de post este una de renuntare la placeri, nu trebuie sa cautam sa ne rasfatam cu un meniu prea abundent, ci sa ne multumim cu feluri de mancare simple.

Deoarece posturile nu au durate foarte mari, organismul nu va resimti lipsa nutrientilor care se gasesc aproape exclusiv in alimentele de origine animala (proteine superioare, vitaminele A si D, fier de buna calitate), acestia fiind recuperati la finalul perioadei respective. Cu o anume rezerva trebuie privit postul la copiii mici, la convalescentii care se refac dupa boli grave, la persoanele cu tulburari digestive pronuntate, la cei cu malnutritie din diverse cauze. Postul negru, in schimb, nu este recomandat decat pentru eventuala sa valoare psihologica, deoarece organismul se resimte in mod negativ in urma unei perioade de 12 ore de abstinenta alimentara totala.