Nu mai suntem surprinsi sa vedem ca, in multe dintre cupluri, unul daca nu chiar ambii parteneri sunt infideli. Surprinzator este insa sa vezi ca infidelitatea este incurajata in unele relatii si ca are acordul celuilalt.
- Poliamoria – ne putem iubi oricum?
Astfel de relatii sunt foarte permisive si se construiesc in foarte multe combinatii. Fie ca vorbim de trei, patru sau mai multi parteneri care locuiesc impreuna si au o relatie stabila, iar in acest caz cea mai intalnita forma de convietuire este “doi barbati plus o femeie”, fie de experiente de swinging, in care cuplurile fac schimb de parteneri pentru a intretine relatii sexuale si cu alte persoane sau de variantele in care fiecare partener insala pe cont propriu si ii povesteste celuilalt experientele pe care le-a avut, toate sunt forme de infidelitate consimtita.
Aceasta forma de a privi dragostea i-a intrigat pe psihologi, care incearca sa studieze ce se intampla cu gelozia in astfel de cupluri, cum poate creste un copil in aceste conditii sau cat de bine si pentru cat timp poate functiona o astfel de relatie.
- Frustrari, teama de atasament sau normalitate?
Primul lucru care iti vine in minte cand te gandesti la poliamorie este ca partenerii dintr-un cuplu isi cauta si alte relatii pentru a compensa frustrarile care au aparut in relatia initiala. Un studiu realizat insa la Universitatea Simon Frasier in Canada pe astfel de cupluri a aratat ca respondentii se simteau mai apropiati si mai sustinuti de partenerul initial si ca dorinta de a avea si un alt partener nu are legatura cu insatisfactia din prima relatie. De asemenea, satisfactia resimtita in cea de-a doua relatie nu afecta calitativ prima relatie. Se pare ca relatiile poliamoroase sunt relativ independente una de alta.
Partenerii infideli din relatii normale tind sa puna pe primul loc, in multe dintre cazuri, partenerul oficial, relatiile extraconjugale fiind secundare. De obicei, partenerii implicati in astfel de relatii nu fac ierarhii ale iubitilor/iubitelor si considera ca primesc lucruri diferite din relatii diferite, fara sa o puna pe vreuna pe primul loc.
Unii psihologi considera ca indivizii care isi cauta relatii poliamoroase au frica de atasament. Pe de alta parte, acelasi studiu a aratat ca relatiile poliamoroase cer angajament, atasament si ca sunt serioase si stabile. Iar pentru a evita eventualele gelozii si probleme, toti partenerii comunica foarte mult. Astfel, nimeni nu se simte lasat pe afara sau nu simte ca ii sunt neglijate nevoile. In plus, partenerii poliamorosi spun ca se simt energizati de multiplele lor relatii.
Atunci cand vine vorba insa de cresterea copiilor in relatii poliamoroase, apar cateva probleme legate de stigmatizarea cu care trebuie sa se confrunte acesti copii din partea societatii sau de faptul ca se pot atasa de unul dintre parteneri, care mai apoi paraseste relatia. Dar copiii intervievati pana acum care fac parte din astfel de familii se declara in general multumiti de acest mod de viata.
- Poliamoria in Romania
Desi in America se estimeaza ca 5% dintre adulti sunt implicati intr-o relatie poliamoroasa, in Romania inca este mai populara infidelitatea neconsimtita. Exista insa cupluri de swingeri, barbati ale caror neveste si amante se cunosc si se accepta tacit sau persoane cu relatii “deschise”, in care, chipurile, din cand in cand, mai ai dreptul la cate-o aventura extraconjugala. Am cunoscut un El si o Ea, care, simtind unul in celalalt dorinta de a mai fi cu altcineva, si-au dat voie sa fie infideli. Practic, au votat pentru infidelitate. N-a fost greu ca, la scurt timp, fiecare sa-si gaseasca relatii, fie pasagere, fie mai serioase. Doar ca niciunul n-a parut sa se impace prea bine cu ideea, asa ca au inceput sa se razbune unul pe altul pana ce relatia s-a transformat din poliamoaroasa in nimic.
De aceea, am cateva rezerve referitoare la succesul unei astfel de abordari in relatii, mai ales in Romania, unde inca mai sunt multe persoane ce pastreaza o viziune traditionalista asupra familiei si relatiilor de iubire. Fie ca este vorba de frustrari, de frica de atasament, de traumele provenite de traiul intr-o familie dezorganizata, de un protest la adresa societatii si a celulei sale de baza, familia, asa cum o stim, fie ca, pur si simplu, este forma fireasca pe care relatiile tind sa o capete din cauza schimbarilor uriase si rapide prin care trece societatea, numai timpul ne va spune daca poliamoria este cu adevarat functionala.
Text: Bianca Badescu