De multe ori mi-am propus sa nu mai mananc dulciuri. Stiu ca pentru ele nu exista un nivel minim recomandat si ca as putea renunta fara efecte negative. Dar, desi sunt o persoana cu vointa, in fiecare zi simt ca nu pot “functiona” fara cateva tablete de ciocolata, o prajiturica sau macar un sandwich cu dulceata.
Am prietene care imi spun ca impartasesc genul acesta de preferinta alimentara sau alta similara. Poftesc la fructe, muraturi sau prajeli, fara a fi insarcinate. Problema care se pune este in ce masura poftele ascund necesitati nutriationale reale ale organismului, care ne trimite pe aceasta cale semnale de avertizare.
Teoria self selectiei alimentare
O teorie mai veche vehiculata in lumea medicala este cea a “self selectiei alimentare”. Teoria self selectiei spune ca organsimul isi stie nevoile si ni le comunica intr-un mod subtil, determinandu-ne sa mancam exact alimentele care ascund nutrientii deficitari. Cand avem nevoie de vitamina C, mancam salate si fructe, cand este frig si zapada, simtim presant nevoia de a manca alimente grase (sarmale, prajeli, rantasuri), chiar daca in mod obisnuit nu suntem amatori de asa ceva. Teoria amintita a fost pusa la indoiala, nu din cauza subevaluarii capacitatilor adaptative ale organismului, ci din cauza modificarii psihologiei alimentare contemporane, datorate diversitatii si atractivitatii tipurilor de mancaruri pe care le avem la dispozitie. Cu toate acestea, putem avea incredere in faptul ca, de multe ori, natura stie mai bine de ce avem nevoie sI, de fiecare data, putem gasi si o motivatie psihologica pentru o pofta aparent inexplicabila.
Pofta de dulce, satisfacuta cu fructe uscate
Pofta de dulce poate ascunde o perioada de hipoglicemie. Mai ales daca se asociaza o senzatie de slabiciune si, eventual, o durere de cap, putem sa fim siguri ca sistemul nostru nervos, mare amator de glucoza, are nevoie de combustibil. Sa nu ne simtim exonerati de la moderatie. Cu toate acestea, un produs dulce e binevenit, iar sugestii sunt numeraose chiar printre produsele naturale, cum sunt fructele uscate (smochine, prune, curmale, mere, pere, caise). Pe langa carbohidrati, ele ne aduc minerale si vitamine psihotonice si fibre care taie foamea. Sau putem manca o banana, care este bogata in magneziu si B6, strict necesare functionarii cerebrale adecvate. Ati simtit nevoia de dulce la finalul unei mese? Organismul a primit probabil mai putine calorii decat ar fi asteptat si un supliment zaharat il va satisface, iar pe voi va va face sa va pastrati senzatia de satietate un timp mai lung.
Muraturi pentru pofta de acru
Pofta de acru poate ascunde o hipoaciditate gastrica. Stomacul are in mod obisnuit un pH acid, care este o conditie a bunei digestii a alimentelor si un factor protector fata de agresiuni microbiene. Exista circumstante cand pH-ul creste si atunci un fruct, un lactat acid sau o leguma murata pot avea efecte pozitive. Pofta de carne poate ascunde o carenta de fier. Daca, desi in mod normal, nu suntem mari amatoare de ficatei sau fripturi in sange, simtim pulsiunea de a manca asa ceva, semnificatia poate fi aceea ca organismul ne semnalizeaza ca avem nevoie de fier. Acest element mineral, foarte important in sinteza hemoglobinei, este frecvent deficitara la femei in perioada fertile (20-45 de ani), din cauza pierderilor menstruale. Este esential sa ne asiguram necesarul de fier, deoarece anemia feripriva conduce la scaderea energiei fizice si psihice si la suprasolicitarea inimii.
Pofta de mancare grasa
Asa cum am spus si anterior, iarna nu este nefiresc sa simtim nevoia unei sarmalute cu carne grasa sau chiar a unei felii de slanina, deoarece lipidele ne ajuta cel mai bine in lupta cu frigul. Pofta de fructe poate insemna ca suntem deshidratate si, eventual, ca ne-ar fi de folos si cateva elemente minerale. Se intampla frecvent vara, cand ne luptam sa facem fata cu ajutorul transpiratiei abundente.
In concluzie, fara a ne lasa intotdeauna in voia “poftelor”, este bine sa ne plecam urechea la ce ne spune corpul nostru si sa incercam sa ii satisfacem trebuintele. Evident, in limitele mult pretuitei moderatii.
Text: Corina Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie