Parodontoza – simptome, cauze și tratament

parodontoza

Parodontoza, cunoscută și sub denumirea de boală parodontală, este o afecțiune cronică a gingiilor și a structurilor care susțin dinții.

Adesea trecută cu vederea, această boală poate duce la complicații severe, inclusiv pierderea dinților, dacă nu este tratată la timp.

Originea sa poate fi găsită în acumularea plăcii bacteriene, iar evoluția sa este influențată de o serie de factori ce pot fi controlați printr-o combinație de igienă orală riguroasă și intervenții profesionale.

Să explorăm simptomele, cauzele, complicațiile, prevenția și tratamentele acestei afecțiuni.



Parodontoza. Primele simptome

Primele simptome ale parodontozei sunt adesea subtile și pot fi ușor trecute cu vederea. Este important să le recunoști pentru a interveni devreme și a preveni progresia bolii. Aceste simptome includ:

Sângerarea gingiilor. Sângerarea în timpul periajului dentar sau folosirii aței dentare este unul dintre cele mai frecvente simptome/semne incipiente. Gingiile sănătoase nu sângerează ușor.

Inflamația și înroșirea gingiilor. Gingiile pot deveni umflate, sensibile și de o culoare mai roșiatică decât normal.

Halitoza persistentă (miros neplăcut al respirației). Mirosul neplăcut care nu dispare, chiar și după periajul dinților, poate fi cauzat de bacteriile care se acumulează sub gingii. Fiți atenți la acest simptom!

Gust neplăcut în gură. Un gust persistent, metalic sau neplăcut, poate fi simptomul unei infecții gingivale incipiente.

Alte simptomele parodontozei

După cum arătam mai sus, primele semne ale parodontozei sunt adesea subtile și ușor de ignorat. Unul dintre cele mai frecvente simptome este sângerarea gingiilor, mai ales în timpul periajului sau al utilizării aței dentare.

Pe măsură ce boala avansează, gingiile pot deveni roșii, umflate și dureroase. O retragere treptată a gingiilor este, de asemenea, un indicator/simptom comun, ceea ce face ca dinții să pară mai lungi decât sunt în realitate.

În stadiile avansate, parodontoza poate provoca mobilitatea dinților, disconfort la mestecare și o respirație urât mirositoare persistentă. Dacă aceste simptome sunt ignorate, ele pot duce la pierderea dinților.

Parodontoza. Cauze și factori de risc

Parodontoza își are rădăcina în acumularea plăcii bacteriene. Aceasta este un strat lipicios format pe suprafața dinților din bacterii și resturi alimentare.

Dacă placa nu este îndepărtată regulat prin periaj și utilizarea aței dentare, ea se mineralizează și se transformă în tartru, o substanță dură care irită gingiile și favorizează inflamația. Inflamația cronică rezultată creează un mediu propice pentru proliferarea bacteriilor, care pătrund mai adânc sub linia gingiilor.

Pe lângă igiena orală deficitară, există mai mulți factori de risc care pot contribui la apariția și agravarea parodontozei. Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori, deoarece slăbește răspunsul imunitar al organismului și reduce capacitatea de vindecare a țesuturilor. Diabetul, stresul cronic, predispoziția genetică și fluctuațiile hormonale din timpul sarcinii sau menopauzei sunt alți factori ce pot crește riscul de boală parodontală. O dietă săracă în nutrienți esențiali, precum vitamina C și D, poate, de asemenea, să slăbească gingiile și structura osoasă din jurul dinților.

Complicațiile parodontozei

Dacă este lăsată netratată, parodontoza poate duce la complicații severe. Pierderea dinților este cel mai evident rezultat, dar impactul poate merge mult dincolo de cavitatea bucală. Inflamația cronică asociată parodontozei a fost legată de o serie de probleme sistemice, inclusiv boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și complicații în timpul sarcinii, cum ar fi nașterea prematură sau greutatea scăzută a bebelușului. Mai mult, infecțiile severe ale gingiilor pot duce la formarea abceselor parodontale, care necesită intervenții chirurgicale de urgență.

Pe lângă complicațiile fizice, parodontoza poate avea și un impact emoțional. Mobilitatea dinților sau pierderea lor afectează estetica zâmbetului și poate reduce stima de sine a unei persoane, afectând astfel relațiile sociale și profesionale.

Prevenția parodontozei

Cea mai eficientă modalitate de a combate parodontoza este prevenția. Igiena orală zilnică joacă un rol crucial. Periajul dinților de două ori pe zi cu o pastă de dinți care conține fluor și utilizarea regulată a aței dentare ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene.

Este recomandat să se folosească o periuță de dinți cu peri moi, schimbată la fiecare trei luni, și să se completeze rutina zilnică cu apă de gură antimicrobiană.

Controlul profesional este, de asemenea, esențial. Vizitele regulate la dentist, de două ori pe an, permit identificarea precoce a problemelor și efectuarea unor proceduri preventive, cum ar fi detartrajul. De asemenea, renunțarea la fumat și adoptarea unei diete echilibrate contribuie semnificativ la menținerea sănătății gingiilor. Vitaminele și mineralele esențiale, cum ar fi vitamina C pentru întărirea gingiilor și calciul pentru menținerea structurii osoase, ar trebui incluse în dieta zilnică.

Tratamente pentru parodontoză

Tratamentul parodontozei depinde de stadiul bolii. În fazele incipiente, detartrajul și planarea radiculară sunt proceduri standard. Acestea îndepărtează tartrul și netezesc suprafața rădăcinilor, reducând inflamația și împiedicând acumularea ulterioară a bacteriilor. În cazurile mai severe, pot fi necesare tratamente suplimentare, inclusiv administrarea de antibiotice pentru combaterea infecțiilor.

Când parodontoza este avansată, intervențiile chirurgicale devin adesea necesare. Chirurgia parodontală poate include îndepărtarea pungilor adânci de bacterii, regenerarea osului și țesuturilor pierdute sau chiar extracția dinților afectați, urmată de opțiuni de înlocuire, cum ar fi implanturile dentare. În ultimii ani, tehnologiile moderne, cum ar fi terapia cu laser, au câștigat popularitate datorită faptului că sunt mai puțin invazive și asigură o recuperare mai rapidă.

Cât de complicate sunt tratamentele parodontozei?

Tratamentele pentru parodontoză pot varia în complexitate, de la proceduri relativ simple în stadiile incipiente, la intervenții mai avansate și complexe în cazurile severe:

Etapele incipiente. Detartrajul și planarea radiculară sunt proceduri standard, realizate de obicei într-o clinică dentară. Acestea sunt minim invazive, dar necesară este cooperarea pacientului pentru menținerea unei igiene orale stricte după tratament.

Etapele avansate. Chirurgia cu lambou sau grefele osoase implică mai mult timp, tehnologie specializată și recuperare. Aceste intervenții sunt mai costisitoare și pot necesita mai multe sesiuni.

Inovații recente. Terapia cu laser reduce durerea și timpul de recuperare, dar poate necesita echipamente moderne și expertiză.

Complexitatea tratamentului depinde de stadiul bolii, de sănătatea generală a pacientului și de nivelul de distrugere al osului alveolar.