Palpitatiile, recomandari medicale

In general activitatea cardiaca nu isi face simtita prezenta, uneori insa ea este perceputa constient. De obicei este vorba de un fenomen natural, fara semnificatie patologica (efortul poate fi citat in prima instanta, dar si consumul de “stimulente” – alcool, tutun, cofeina) : totusi exista situatii in care la originea acestui fapt se afla diverse afectiuni extracardiace (anemii, hipertiroidie-tireotoxicoza, anxietate etc.) sau afectiuni cardiace care cresc volumul de sange circulant (ritmuri lente-bradicardii sau insuficiente valvulare) sau ritmul de pompare a sangelui (majoritatea aritmiilor rapide sau unele extrasistole).

Simptomatologia este variata, majoritatea pacientilor afirmand ca:”inima sare o bataie”,”inima bate foarte repede”,”simt o falfaire in piept”,”simt palpitatii”. In unele cazuri, cand aritmia se asociaza cu scaderea semnificativa a debitului cardiac, acuzele sunt mai importante si pacientii relateaza ameteala, tulburari ale vederii, pierderea constiintei (sincopa), simptome accentuate de trecerea brusca din pozitia sezanda in cea verticala (ortostatism). Aritmia tranzitorie care apare cand se trage aer in piept la respiratii profunde (aritmie respiratorie), fara semnificatie patologica, poate crea anxietate pacientilor neavizati.

Avertisment!
Este important de stiut faptul ca pe masura ce inaintam in varsta suntem mai expusi incidentei aritmiilor, explicatiile fiind complexe: acumularea eforturilor profesionale, regimului de viata – nu intotdeauna ideal, suferintelor si bolilor asociate si categoric nu in ultimul rand “uzurii naturale” a organismului. Pacientul cu palpitatii trecatoare, de foarte scurta durata (cateva secunde) care nu se repeta frecvent, va putea astepta pentru a-i prezenta evenimentul medicului curant cu ocazia unei vizite de control.Toate celelalte situatii impunand insa o adresare cat mai rapida pentru consult si investigatii, in functie de caz.

Recomandari medicale
Medicul va aborda contextual cazul, integrand simptomatologia in istoricul pacientului, dar si in patologia curenta directa si colaterala. As face recomandarea ca prima consultatie sa se efectueze la un medic specialist.  In general, aceasta consultatie are ca prim obiectiv stabilirea tipului de aritmie, examinarea cu stetoscopul si efectuarea examenului ECG fiind de regula suficiente. In context, analize de laborator si examenului radiologic pot aduce precizari referitor la cauzele (etiologia) aritmiei si la deciziile de investigare si terapie ulterioare. In unele situatii, cand examenul ECG uzual (de repaus) nu aduce precizarile anticipate de examenul clinic, se poate decide efectuarea unui examen ECG de efort (stres test) care permite interpretarea suferintei muschiului cardiac cauzate de oxigenarea insuficienta in timpul solicitarii. In cazul aritmiilor frecvente, cu aparitie intempestiva, se poate apela la examenul ECG tip HOLTER (monitorizare timp de 24 ore) si dupa decodificare computerizata, se analizeaza tipul, frecventa si momentul aparitiei aritmiilor, efort profesional, repaus, somn etc. Desigur, domeniul investigatiilor se poate extinde prin efectuarea procedurilor invazive (cateterism cardiac si vascular) in clinici universitare de specialitate.

Retineti!
In marea majoritatea a cazurilor de aritmii inlaturarea cauzelor si tratamentul bolilor asociate, precum si controlul terapeutic al ritmului cardiac sunt masuri suficiente.