Atunci cand ne aflam in fata rafturilor cu produse de machiaj, noi, femeile, ne pierdem pur si simplu in multitudinea de culori si forme si ne-am dori sa plecam cu toate acasa. Trebuie sa recunoastem ca ne place sa ne machiem, dar si mai mult ne place sa avem cat mai multe produse de machiaj. De unde vin aceste colorate si parfumate arme ale frumusetii, care este istoria lor si cine sunt primele norocoase care le-au testat, vom afla in continuare.
Machiajul acum cateva mii de ani
Cu 4000 de ani i.Hr., femeile din Egipt, dar si barbatii, foloseau pentru fata un amestec de cupru, minereu de plumb si o pasta verde facuta din minerale de cupru pentru a-i da culoare si pentru a-si defini trasaturile. Pentru conturul ochilor, foloseau o combinatie de migdale arse, cupru oxidat, plumb, minereu colorat si cenusa, care era pentru ele ceea ce este astazi fardul pentru noi. Acest contur avea rolul de a tine departe spiritele rele, dar era util si pentru protejarea pielii din jurul ochilor de soarele arzator din desert. Cleopatra folosea un ruj facut din gandaci carmin, in tip ce femeile obisnuite foloseau argila colorata pentru buze. In Grecia, femeile isi vopseau fata in alb si pe post de fard de obraz foloseau dude zdrobite. De asemenea, acestea au fost si primele care si-au aplicat gene false realizate din par de bou. Pe post de ruj foloseau argila bruna amestecata cu fier rosu.
Produse de machiaj cauzatoare de moarte
O mie de ani mai tarziu, femeile din China incepeau sa-si coloreze unghiile cu o „oja” facuta din guma arabica, gelatina, ceara de albine si ou. Fiecare culoare avea o semnificatie, reprezentand o anumita dinastie: femeile din dinastia Chou avea unghii aurii si argintii, iar cele cu un rang inferior acestora isi colorau unghiile in negru si rosu. Prin anii 1500 i. Hr., chinezoaicele si japonezele incepeau si ele sa-si albeasca fata cu o pudra din orez si sa isi rada sprancenele. Mai tarziu, in Roma Antica, pentru a-si ascunde comedoanele (cosurile), oamenii foloseau faina de orz amstecata cu unt, iar femeile foloseau pe post de oja grasime si sange de oaie. In perioada Renasterii, cosmeticele erau un privilegiu rezervat aristocratiei. Franta si Italia erau principalele producatoare de produse cosmetice. In aceasta perioada, plumbul a inceput sa fie inlocuit cu arsenicul in pudrele pentru fata. Mai tarziu, in anii 1800, oxidul de zinc incepe sa fie folosit pe post de pudra, inlocuind amestecurile toxice de pana atunci, care provocau tremor facial, paralizie musculara si uneori chiar moartea. Machiajul nu era insa vazut cu ochi buni peste tot, regina Victoria declarandu-l la un moment dat nepotrivit si vulgar, acceptand folosirea lui doar de catre actori.
Aparitia produselor de machiaj moderne
La inceputul anilor 1900, au inceput sa apara produsele de machiaj asa cum le stim astazi. Odata cu aparitia aparatelor de fotografiilor si mai apoi a filmelor, cererea pentru produse de machiaj a inceput sa creasca. Astfel ca in 1914, Max Factor, care livra peruci studiourilor de film de la Hollywood, a inventat un fard, un fel de vopsea grasa, care nu se intarea si nici nu crapa. Acesta era folosit pe post de fond de ten si a reprezentat cel mai mare succes al lui Max Factor in industria cosmetica. Acesta a continuat si a inventat un ruj si un creion pentru sprancene, contribuind in acelasi timp la popularizarea cuvantului ”make-up”. Cam in aceeasi perioada, mai precis in anul 1915, T.L. Williams a pus bazele companiei Maybelline, pornind de la ideea surorii sale care descoperise o formula ingenioasa pentru a da volum genelor: o combinatie de jeleu de petrol si pudra de carbune. Oja a devenit populara in America datorita fondatorului Revlon, care, in anii 1950 a inceput sa faca reclame ce promovau lacuri de unghii asortate cu nuanta rujului. Tot in aceeasi perioada, succesul inregistrat de Revlon a inceput sa fie amenintat de aparitia unui ruj rezistent la transfer, descoperit de chimistul Hazel Bishop. Dezvoltarea rapida a produselor de machiaj si formulele lor care se imbunatateau rapid au cucerit rand pe rand femeile, astfel ca in zilele noastre, putine mai sunt cele care isi pot imagina viata fara machiaj.
Text: Bianca Badescu