Cum i-a afectat criza generată de coronavirus pe copii?
Cătălina Surcel, directoarea Asociației Telefonul Copilului atrage atenția că în ultimele luni copiii au manifestat stări de frică, anxietate, depresie și tulburări de somn. Iar psihologul Radu Leca a oferit informații despre impactul pe care anxietatea celor mici, dar și distanțarea lor de bunici și de cei din jur, îl au asupra dezvoltării lor psihice și emoționale pe termen lung.
Stresul din familie
Sunt din ce în ce mai mulți copii care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică și depresie iar modul în care cresc ei acum, cu reguli și interdicții, îi poate marca profund și să îi transforme în adulți cu probleme. De asemenea, copiilor le este dor de întâlnirile cu colegii și prietenii, au nevoie de comunicare, de relaționare cu grupul de prieteni.
“Anxietatea, atacurile de panică, depresia vor lovi în plexul emotional generații întregi. Anxietatea deja a apărut în rândul școlarilor, la fel și tulburările de panică. Sunt foarte rele și exacte, din păcate. Copilul transpiră abundent, tremură, au stare de greață, vomită, are palpitații, i se mișcă imaginea, are vertij, amețește. Copilul care trăiește în frică poate ajunge un anxios profund. Aceasta se manifestă prin comportament de tipul ‘nu vreau, nu mă duc, nu înțeleg informația, nu îmi place, nu vreau să aud, îmi provoacă frică. Vreau să fie doar confortabil în jurul meu’. Boala ne-a schimbat social pe toți. Ce o să se întâmple cu aceste generații peste 10-20 ani, trecute prin ‚nu pune mâna, nu ai voie să îl iei în brațe, nu te pupa cu el’, totul e cu NU acum, iar când vor deveni părinți și virurusul nu va mai fi, cum vor fi ei cu copiii lor, cât de controversați vor fi?”, a declarat psihologul în cadrul unei discuții online inițiată de Ela Crăciun pe pagina ei de socializare.
Dacă stresul va apărea în interiorul familiei, copilul va fi primul care îl va vedea și simți. Lucrurile de acolo vor degenera.
Spaima de acasă se transmite
„Cel mai important sfat pentru părinţi ar fi să se raporteze realist la situaţia actuală, pentru a trăi stări de preocupare, însă nu anxietate şi panică. Se poate ajunge uşor la a gândi catastrofic despre pericole, mai ales când e vorba despre copii, pe care ne dorim atât de mult să îi protejam. În plus, specia umană are o tendinţă înnăscută în acest sens, fiindcă ne-a favorizat supravieţuirea în faţa pericolelor grave în trecutul nostru îndepărtat (ex. a deveni pradă)”, a explicat și Oana David, psiholog clinician şi psihoterapeut principal, conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB.
Anxietatea ne împiedică să reacţionăm eficient este de părere psihologul: „Doar că dacă reacţionăm pe baza exagerării pericolelor, vom trăi panica pe care o vom transmite copiilor şi care nu va aduce beneficii pentru nimeni. Anxietatea ne împiedică să reacţionam eficient, ne îngustează câmpul atenţional şi îl biasează înspre informaţii negative, ceea ce agravează anxietatea. Pentru a gestiona anxietatea, este bine să ne amintim că reacţionăm pe baza gândirilor noastre şi nu a realităţii şi să fim deschişi la a ne testa percepţiile la fel ca oamenii de ştiinţă, cât mai riguros pe baza dovezilor reale asupra stării de fapt. Doar aşa vor putea să îi sprijine cu adevărat pe copii în a se adapta mai eficient la situaţia curentă, să ia deciziile potrivite pentru situaţia lor şi să le ofere un model raţional”.
Text Cristina Dudău
Foto Hepta