Câteva acorduri muzicale sunt suficiente pentru a ne face pielea de găină, să ne treacă o transpirație rece sau, din contră, să ne trezească o dorință irezistibilă de a dansa. Iată ce spun cercetătorii despre efectele pe care le are muzica asupra corpului nostru.
Ne rămâne în cap
O echipă de cercetători de la Western Washington University au studiat cântecele care ne pun mintea în mișcare. „De îndată ce auzim o melodie, creierul nostru o memorează pentru a afla dacă îi place sau nu”, explică neurologul Pierre Le Marquis, autorul cărții Serenade pour un brain musicien (“Serenadă pentru o minte muzicală”). Dacă da, atunci el o va relua într-o buclă. Creierului îi plac în special melodiile repetitive, cum ar fi cântecele de leagăn.”
Ne sperie
Pentru a ne speria, compozitorii lucrează la tonuri disonante, pe care le percepem ca neplăcute și care activează regiuni ale creierului implicate în declanșarea sentimentului de frică, în principal amigdala. Pupilele tale se dilată, transpiri, tensiunea arterială crește …
Crește producția hormonală
„De la tristețe la orgasm, muzica poate provoca întreaga gamă de emoții”, spune Pierre Lemarquis. Ne influențează producția de neurotransmițători implicați în circuitul cerebral al recompensei și plăcerii. „Conectarea căștilor vă expune la o descărcare hormonală necontrolată. Muzica ne crește nivelul de dopamină (hormonul plăcerii), serotonină (baza majorității antidepresivelor) și endorfine sau morfină endogenă (cauza pielii de găină sau a efectului de plutire dat de muzică).”
Ne face mai romantici
Femeile își dau mai ușor numărul de telefon după ce au ascultat o melodie romantică. Aceasta este concluzia (deloc macho, este științifică) a lui Nicolas Guéguen, de la Universitatea din Bretania de Sud, care a testat 80 de femei cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani. Melodia inclusă în studiu este cea de mai jos
Ne crește ritmul cardiac
Muzica ne influențează respirația și ritmul cardiac. Cu cât ritmul este mai rapid, cu atât inima își accelerează bătăile, posibil datorită unui efect stimulator al sistemului nostru nervos simpatic (care pregătește corpul pentru activitatea fizică). Potrivit unei echipe de cercetători de la Universitățile din Pavia (Italia) și Oxford, creierul nostru nu poate face diferența între genurile muzicale. Pentru el, tempo-ul presto din Anotimpurile lui Vivaldi sau ritmurile muzicii techno este același lucru.
Ne dezvăluie personalitatea
Îți place ABBA? Potrivit unui studiu englezesc,dacă da, ești o persoană creativă, dar nu foarte amabilă. Dacă preferi stilul country: ești o persoană muncitoare și extrovertită. Și dacă ești un fan al rockului sau al heavy metalului, este pentru că ai o problemă cu stima de sine și ești puțin timidă. Dar ești amabilă. Un studiu (american) face legătura dintre gusturile muzicale și orientările politice. Muzica „profundă și atentă” (clasică, jazz etc.) denotă o tendință liberală. Cei care se apleacă către muzica „ convențională” (pop, country) sunt conservatori. Potrivit lui Pierre Lemarquis, această cercetare este departe de a fi epuizat toate variantele: „În ceea ce privește gusturile artistice, durează două secunde pentru a respinge o lucrare și patru pentru a fi interesat de ea. Dacă o piesă muzicală ne atrage, este pentru că seamănă cu noi”.
Muzica diminuează durerea
În unele cazuri, muzica poate fi utilizată în scopuri terapeutice. Véronique Tat, violoncelist profesionist, meloterapeut formator în artoterapie la Paris, a derulat, împreună cu un psiholog, un studiu în secția de diabetologie a spitalului Pitié Salpêtrière. Timp de câteva luni, ea a oferit sesiuni de muzicoterapie activă la patul pacienților aflați în faza de amputare. „Suferința fizică și psihologică a acestor pacienți este imensă”, explică Véronique Tat. Vin în camera lor cu instrumente și le propun să le exploreze. Îi însoțesc prin improvizații muzicale spontane. În timpul sesiunii, oamenii uită durerea, comunică mai mult. Au o imagine mai bună despre ei și corpurile lor. Datorită descoperirii potențialului lor creativ, pacienții redevin persoane conștiente de propria valoare și nu mai sunt doar subiecți de îngrijire. Muzica este, de asemenea, utilizată pentru a îmbunătăți comunicarea persoanelor cu boala Alzheimer.
Ne crește performanțele sportive
O echipă de cercetători de la Colegiul Ursinus din Pennsylvania a pus cobai de toate vârstele să “pedaleze” pe o bicicletă de apartament timp de două minute. Fără muzică, animăluțeke au parcurs în medie 1,2 km, față de 1,57 km parcurși de cele care au ascultat muzică ușoară și 1,62 km cele care au ascultat muzică tehno.
Face bine la moral
Tocmai ai fost părăsită și scoți playlistul cu melodii triste pentru a atinge cu adevărat cea mai adâncă melancolie. Nimic nu este mai normal, potrivit terapeutului muzical Véronique Tat, „muzica ne permite să găsim o ureche plecată la durerea noastră. Aceasta servește ca un debușeu în acest moment dureros. Avem astfel sentimentul că nu suntem singuri și, mai mult, că există ceva care rezonează cu tristețea noastră”.
Text Cristina Dudău
Foto Shutterstock