Condimentele le gasim in toate dictionarele ca “substante care se adauga la o mancare pentru a-i conferi un gust sau o aroma specifica”. Dincolo de aceste cuvinte, sunt secole si milenii in care nesfarsitele caravane mergeau pe “drumul mirodeniilor” spre Orient, catre acele Indii de la capatul pamantului, de unde se intorceau cu scortisoara si cuisoare, piper, vanilie si nucsoara.
Senzatiile gustative si olfactive date de condimente, provoaca o crestere sensibila a secretiilor salivare, gastrice si intestinale, avand un rol hotarator in buna digestie. Bineinteles ca este vorba de obisnuinte alimentare care difera de la popor la popor, de la zone la zone daca nu chiar de la familie la familie. Multe dintre condimente sunt insa iritante, fiind contraindicate in gastrite hiperacide, ulcere, unele afectiuni hepatice, renale, sau alte cazuri. Pe acei suferinzi insa, nu-i putem condamna la consumul unor mancaruri care sa nu trezeasca nici un apetit. De aceea, o serie de plante medicinale, in special cele care contin uleiuri volatile, cu o deosebita valoare condimentara si cu nimic daunatoare organismului, mai mult decat atat aduc un insemnat aport la normalizarea unor functii.
La granita dintre condiment si medicament
La granita dintre condiment si medicament se afla tarhonul care poate inlocui cel mai bine piperul, otetul, chiar si sarea in anumite preparate. Frunzele verzi sau uscate, se pot adauga la salate de cruditati, omlete, la friptura de pui, in sosuri. In afara folosirii ca atare, se poate macera si in otet. Bogate in uleiuri volatile, cu intrebuintari multiple si care sunt folosite la noi in bucataria traditionala, fiind totodata tonice stomahice, antiseptice si carminative, stimuleaza digestia, evita balinarile, etc., de la ele folosim frunzele maruntite. Astfel, cimbrul da o aroma deosebita preparatelor pe gratar, rasolului, sarmalelor, tocanitelor, cat si altor preparate. Maghiranul, este un bun ingredient pentru ciorbele de rosii sau cu carne de porc, pateuri, placinte, pizza, sosuri, chiar si presarat pe salata orientala. Sovarvul, este recomandat pentru pateuri dar si la salatele in care se regasesc cartofii fierti. Rozmarinul, cel mai bun aromatizant pentru fripturi de pasare sau de miel, dar si pentru marinate. Menta poate fi utilizata incepand cu cartofii noi , fierti, omlete, si sfarsind cu diverse preparate din carne. Busuiocul, cunoscut in folclorul nostru drept floarea norocului si a dragostei, poate fi folosit la salate de rosii sau alte cruditati, in sosuri, la fripturi, produse din peste singurul inconvenient este ca datorita aromei sale puternice nu poate fi asociat si cu alte condimente. Salvia, buna in marinate, da gust bun ficatului de pasare, ruladelor de carne, preparatelor din fasole si mazare. Dintr-un alt grup de plante, tot cu proprietati condimentare, folosim fructele. Chimenul, folosit indeosebi la produsele de patiserie, in produsele preparate cu varza murata. Coriandrul, utilizat intreg, de obicei, pentru muraturi, iar sub forma de pulbere fiind folosit in amestecuri pentru carnati, sosuri, la prepararea vanatului, la diverse pateuri. Feniculul da o aroma chiar mai placuta decat cea a mararului, de la el putand fi intrebuintata si partea aeriana pentru salate orientale, garniture cu cartofi fierti, tocanite, unele preparate cu ciuperci, fripturi la gratar. Ienuparul poate fi folosit la preparate din varza murata, marinate, sosuri pentru peste. Si nu in ultimul rand, florile viu colorate de Bobidragi se pot adauga la salate pentru aroma lor. Iar fructele, macerate in otet, inlocuiesc cu succes caperele la prepararea sosurilor albe, garniturile pentru peste, la carnati si chiar friptura din carne de vita.
Text: Alina Lupa