“La Rochefocauld: dragostea este asemeni febrei; nu le putem stapani pe nici una si nici nu putem limita durata sau intensitatea lor.”
Cred in aceasta rubrica. Ea se adreseaza tuturor varstelor. Parte din ea este izvorata din propria experienta, completata cu lecturi si discutii cu oameni mai tineri, mai maturi, care iubesc, sunt iubiti, au experiente de viata fericite sau mai putin fericite, dar care merita sa traiasca frumos povesti de dragoste si sa nu renunte la sperante.
Nu am stat niciodata sa ma gandesc, sa-mi pun problema cat dureaza dragostea si cand va interveni obisnuinta. Din fiecare relatie avem de invatat, experientele sentimentale pe care le traim ne fac pe fiecare dintre noi sa simtim intr-un anume fel iubirea. Nu exista o reteta, nu-ti poate spune nimeni ce/cum sa faci in iubire, insa poti fi surprinsa de forta interioara pe care o naste in tine acest sentiment. Dragostea te poate face sa privesti si sa apreciezi altfel momentele pe care le traiesti cu partenera/partenerul . Este indeajuns doar sa te lasi “descoperit”, sa-i oferi sansa persoanei cu care imparti acest sentiment sa te descopere, sa intre in viata ta.
Care este granita dintre iubire si obisnuinta ? Cat este de la iubire la obisnuinta ? Ne putem da seama cand persoana de langa noi se indeparteaza, mai bine zis nu mai vibreaza langa tine ? Oare te minti singura si iti este teama sa privesti realitatea si atunci spui: bineinteles ca il iubesc, dar de fapt vrei mai mult sa te convingi pe tine… de fapt care este adevarul ? Simti ca intervine obisnuinta sau te indepartezi… E neplacut sa ai astfel de senzatii insa depinde numai de tine, de el si de voi sa nu ajungeti acolo. Il iubesti dar parca ceva nu mai este la fel ca inainte, privesti relatia cu usoara indiferenta, si totusi, cand nu esti langa el iti lipseste, cand trec cateva zile si nu v-ati vazut, iti lipseste ? Cum e sa nu mai stii nimic despre ce face, cum, cu cine ? Atunci iti dai seama ca nu ti-a fost indiferent si ca fara sa vrei te gandesti la el sau iti trece prin minte pentru o secunda o secventa din…ceva. Mai este iubire intre voi ?
Obisnuinta nu apare atunci cand felul in care il trezesti in fiecare dimineata este diferit sau modul in care te saruta nu e doar ceva banal, formal. Secretul ? Incearca sa faci ce iti doresti in momentul in care simti asta, fara sa te cenzurezi, iar daca nu ai inspiratie, poti sa improvizezi. Incearca orice astfel incat sa va fie bine impreuna.Nu analiza prea mult situatia, nu pierde timp. Nu conteaza unde esti si ce faci atat timp cat esti cu el.
Iubirea se simte frumos insa, din pacate, nu dureaza la nesfarsit. In clipa in care o relatie se naste din pasiune si trairi de moment este firesc ca intr-o zi sa apara si obisnuinta. Poate in multe cupluri obisnuinta nu sufoca relatia insa asta depinde numai de ambii parteneri.
Sunt cupluri pentru care iubirea dureaza toata viata, insa exista si opusul acestora pentru care iubirea incepe sa-si piarda din intensitate, in timp, si se tranforma in obisnuinta. Trebuie sa lupti pentru iubire, sa “asezi” in fiecare zi putin cate putin asa incat sa cladesti o relatie stabile. Cred ca o iubire adevarata nu se pierde niciodata, dar pentru asta e nevoie de implicarea ambilor parteneri si de dorinta fiecaruia de a-i face viata fericita unul celuilalt.
Intr-o relatie de lunga durata intervine si obisnuinta, chiar daca exista iubire. Comportamentul partenerului si ceea ce simti tu pot sa te ajute sa tragi o concluzie. E bine sa stiti amandoi ce va doriti in viitor si daca fiecare poate sa-i ofere celuilalt acele lucruri.
Dupa niste ani, intr-o relatie, e normal sa apara obisnuinta, dar poti sa-ti dai seama daca mai exista iubire sau nu. Daca sunt zile in care nu-l suporti sau nu mai vrei sa-l vezi, iar apoi zile in care il privesti si-ti spui ca e cel mai grozav om pe care l-ai intalnit pana acum, atunci cu siguranta flacara nu s-a stins si mai exista inca sentimente.
Sunt, intr-adevar, aceleasi comportamente, tabieturi, replici, lucruri care tin de intimitate, pe care le vezi la partenerul tau, chiar daca au trecut multi ani de convietuire, insa conteaza foarte mult cum sunt facute sau spuse. Daca va neglijati relatia, uitati sa va dedicati timp unul celuilalt, sa va mai alintati, uitati pana la urma sa iubiti, iar relatia devine pana la urma marcata de obisnuinta. Iubirea trebuie intretinuta si orice problema apare intr-o relatie nu trebuie ignorata.
Obisnuinta mai inseamna faptul ca e normal sa ajungi sa-ti cunosti partenerul foarte bine, sa stii ce face sau ce reactii are in fiecare moment, sa stii aproape toata viata lui si sa-l privesti in primul rand ca om, cu defectele si calitatile lui pe care sa le accepti pentru ca si el le accepta pe ale tale.
Fiecare dintre noi percepe iubirea si obisnuinta in felul lui. Important este felul in care se iubesc, se inteleg si se respecta doi oameni implicati intr-o relatie.. Daca pentru amandoi fericirea inseamna si obisnuinta, restul nici nu mai conteaza.
Cand simti ca ai gasit acea iubire reciproca, neconditionata, care iti implineste sufletul, lupta ca sa o pastrezi. Nu astepta mereu de la celalalt. Nu vei obtine nimic daca in schimb tu nu faci nici un efort ca sa reinvii acele momente superbe de la inceput. Daca vrem ca iubirea sa nu devina obisnuinta, depinde doar de noi.
Text: Vladimir Toma