Visele au trezit totdeauna interesul oamenilor de pe orice treapta sociala. Savantii au gasit in aceasta problema un camp intins de experimentari si de teorii. In cele ce urmeaza vom reda pe scurt un studiu al Prof. H.Roger, care a cercetat ani la rand povestea visurilor.
“Somnul absoarbe a treia parte din viata noastra, ceea ce inseamna ca a treia parte din viata, constiinta ne este anulata. Somnul este cateodata linistit, alteori tulburat de senzatii asemanatoare celor din timpul cand veghem, si in acest caz visam. Visele au impresionat puternic popoarele primitive si le-a dat posibilitatea sa analizeze trupul si sufletul deopotriva. Indienii cred ca in somn corpul ramane pe loc, dar sufletul care este un oaspete trecator, paraseste corpul in timpul somnului si cand omul moare.
Plecat din trup, sufletul rataceste la intamplare, calatoreste foarte departe, sta de vorba cu alte suflete dintre care unele tot astfel iesite din corpuri in timpul somnului, iar altele cu prilejul mortii. Conform acestei teorii spiritele venerate sau temute de morti, de zei si de demoni vin in timpul noptii sa dea sfaturi si porunci. De aceea visul a fost considerat mai puternic decat o marturisire, pentru ca era comunicarea unei lumi superioare, nevazute.
Ce spun studiile
Cu vremea, oamenii au inceput sa faca o deosebire intre vise si au incercat sa le interpreteze. De aici a luat nastere “oniromancia” creata de Amfiction. O bogata literatura a fost consacrata interpretarii viselor. S-ar putea face o colectie enorma din lucrarile care s-au ocupat de dezlegarea visurilor, pentru ca dupa cum spune Bayle “spiritele care in timpul somnului ne dau viziuni, sunt spiritele rautacioase care se amuza sa ne dea ghicitori de dezlegat”. Benjamin Franklin afirma ca prin vis aflase de mai multe ori solutia chestiunilor care il interesau. La acest fapt istoric si sigur, Cabanis raspunde ca probabil preocuparile din timpul zilei ii reveneau in minte pe cand dormea. In inconstient, problema se punea mai simplu si solutia aparea libera de jocul diferitelor ipoteze. Astazi, stiinta nu se mai ocupa de aceste preziceri.
Descoperirea vietii psihice inconstiente
Problema visurilor s-a indreptat pe o cale noua de cand cu lucrarile moderne. Constiinta, gandurile noastre stiute si voite, se produc in centrii superiori din scoarta creierului. Viata psihica inconstienta, gandurile de care nu ne dam seama, dar care totusi exista. Viata aceasta inconstienta a mintii noastre exista. Dovezi avem la orice pas! Iata de pilda un scolar care s-a trudit sa dezlege o problema de aritmetica si a trebuit sa se culce cu parerea ca nu va avea lectia facuta, problema fiind peste puterile lui; dimineata cand se scoala, constata cu bucurie ca o rezolva foarte usor. Un scriitor se asaza la birou in fata foilor albe de hartie, dar inspiratia nu vine. Este incapabil sa scrie doua randuri cu rost. Descurajat, lasa lucrul si nici nu se mai gandeste. Cand dupa cateva zile ia tocul in mana, ideile si frazele vin curgatoare parca i le-ar dicta cineva. Explicatia: intre timp, inconstientul a lucrat si a pregatit totul. Cel mai frumos exemplu de elaborare psihica inconstienta ne este dat de o observatie a lui Maudsley. Un matematician studia o problema de geometrie si nu reusea sa-i gaseasca solutia. Intr-o noapte visa un perfect gentleman in frac negru si cravata alba – scena se petrecea in Anglia – care tinea intr-o mana o figura geometrica. Matematicianul o privi indelung, apoi de destept, lua un creion si reproduce ceea ce vazuse: era solutia zadarnic cautata in ajun. Pe baza celor de mai sus, visul poate fi astfel definit:”Descoperirea vietii psihice inconstiente”. Sau altfel spunand: demonstrarea secretelor care scapa constiintei si punerea in lumina a tot ce a fost inchis in inconstient.
Interpretarile erotice ale visurilor
Freud a pus la baza stiintei psihanalizei tocmai studiul viselor. Dupa el, inconstientul ar fi constituit din dorintele sexuale, ingramadite, gonite in acest “inconstient” inca din copilarie. Toate visele ar avea o semnificatie erotica, adesea ascunse sub infatisari diferite. Chiar cele mai ciudate si mai fara de legatura visuri, ar avea un inteles adanc, uneori destul de greu de gandit. Freud interpreteaza visele intr-un fel care la inceput a uimit, apoi a ofensat, mai ales pe cel care le-a visat. Teoria lui Freud care contine o mare parte de adevar, este totusi exagerata. Dar nici celor vechi nu le scapau interpretarile erotice ale visurilor. In vis, imaginile lascive se insotesc de manifestari voluptoase. Acestea au facut pe greci sa creada ca in timpul somnului puteau sa fie legaturi de dragoste intre muritori si spiritele divine ale Olimpului. Cauza acestor senzatii sexuale este urmatoarea: in starea de veghe, creierul tine sub controlul sau si opreste functiile automate ale organelor sexuale; in somn, acest control nu exista, automatismul intra in joc si creierul nu face decat sa interpreteze senzatiile primite. {i Antichitatea cunostea aceasta explicatie, pentru ca Zenon spunea: “se pot judeca progresele morale ale cuiva dupa imbunatatirea viselor sale”. Freud in teoria lui, nu s-a oprit numai la o “cheie a visurilor” stiintifica, de interes psihologic, ci i-a dat si o aplicare medicala. El credea ca intre vis si nevroze este o mare legatura: ar fi prelungirea visurilor peste somn, in stare de trezire. E o conceptie interesanta, dar nu se poate gasi tuturor starilor psihopatice o cauza erotico-sexuala. Inconstientul aduna sentimente, idei, tendinte de natura si origini diferite; elementul erotic nu este decat o parte a acestui complex si nu totul.