Hipertensiunea arteriala

Valorile tensiunii arteriale constant crescute peste 130/85 mmHg reprezinta hipertensiunea arteriala, indiferent de varsta.

Factorii de risc ai hipertensiunii:
– ereditatea: pacientii care au in familie cel putin o ruda de gradul I cu hipertensiune, au sanse mai mari de a face aceasta boala;
– varsta: cu cat este mai inaintata creste riscul aparitiei bolii, prin reducerea elasticitatii vaselor;
– rasa: cea neagra este mai afectata;
– obezitatea: prin mecanisme centrale de reglare vasco-metabolica (cei mai vulnerabili sunt copiii si adolescentii obezi);
– fumatul: produce contractia peretelui vascular (vasoconstrictie) prin stimulare simpatica;
– consum zilnic de alcool (peste 40-60 ml etanol/zi);
– sedentarismul: creste riscul aparitiei HTA, cu atat mai mult cu cat se asociaza cu obezitatea;
– factorii psiho-emotionali, stresul duc la cresterea presiunii arteriale prin eliberare de catecolamine cu efect vasoconstrictor.

Cauzele hipertensiunii
Cei doi factori majori care determina presiunea arteriala sunt cantitatea de sange pompata de ventricolul stang la fiecare contractie (debit cardiac) si gradul de rezistenta al vaselor fata de acest volum de sange pompat (rezistenta vasculara periferica). De aceea, cresterea debitului cardiac si/sau cresterea rezistentei vasculare periferice determina cresterea tensiunii arteriale. Cresterea debitului cardiac poate sa apara odata cu cresterea volumului de sange (prin retentia sodiului si a apei) sau prin cresterea frecventei contractiilor cardiace, care cresc cantitatea de sange pompata in artere intr-un minut. Cresterea rezistentei vasculare periferice se produce cand vasele sanguine se ingusteaza. Aceasta se produce prin ateroscleroza (depunere de grasimi pe peretii vasului) sau prin vasoconstrictie in urma stimularii nervoase (fumat, stres).

Clasificare
Din punct de vedere etiologic, se considera a fi doua categorii:
1) HTA primara sau esentiala sau idiopatica: aproximativ 85 % din cazuri, fara o etiologie clara.
2) HTA secundara care este o manifestare in cadrul unei alte boli:
a) renale – glomerulonefrita, pielonefrita cronica, vasculopatii;
b) endocrine – feocromocitom, hipotiroidie, hiperaldosteronism, hipercorticism, acromegalie;
c) cardiovasculare – insuficienta aortica, blocul atrio-ventricular gr III sau determinata de tratament (cortizonice, contraceptive).
Dupa valorile tensiunii arteriale deosebim:
1) HTA grad 1 (usoara): 140-159/90-99 mmHg;
2) HTA grad 2 (moderata): 160-179/100-109 mmHg;
3) HTA grad 3 (severa): peste 180/110 mmHg.
Se considera TA normal-inalta (fosta HTA de granita) valorile cuprinse intre 130-139 si 85-89 diastolica, cu risc crescut in apartia HTA.

Date epidemiologice
Incidenta HTA variaza intre 5-10% in tarile slab dezvoltate si 10-20% in cele dezvoltate. ~n Romania HTA esentiala apare de regula dupa 30 ani, frecevnta ei crescand odata cu varsta, egal repartizata pe cele doua sexe pana la varsta de 60 de ani, dupa care creste la femei.

Evaluarea bolnavului hipertensiv:
I. Evaluare clinica: istoric, examen clinic si masurarea  corecta a tensiunii arteriale;
II. Evaluare paraclinica:
a) explorari obligatorii: examen de urina; creatinina serica; examen fund de ochi; radiografie toracica; ECG; Echografie cardiaca.
b) Explorari pentru depistarea altor factori de risc pentru ateroscleroza: glicemie; colesterol (total, LDL, HDL); trigliceride;  acid uric.
c) explorari speciale pentru HTA secundara (la tineri, in special); urografie, angiografie renala, examen Doppler, scintigrama renala, tomografie computerizata, ionograma serica si urinara, dozarea aldosteronului, catecolaminelor si reninei piasmatice, dozarea in urina a metanefrinelor.
Descoperirea valorilor crescute ale tensiunii arteriale impune un control medical amanuntit pentru incadrarea corecta a bolii, aprecierea rasunetului bolii asupra organelor tinta (cord, vase, rinichi, ochi, creier), identificarea factorilor de risc sau patologiei asociate pentru o conduita terapeutica adecvata si adaptata fiecarui pacient in parte.