Sezonul rece „și-a făcut deja bagajele” și a predat ștafeta mult asteptatelor zile de primăvară. Când totul parcă reînvie și nu doar natura, ci și virușii și recrudescența boli respiratorii.
Este organismul nostru pregătit să facă față schimbării?
Nu este o noutate că în sezonul rece sistemul nostru imunitar este „biciuit” și expus luptei cu o varietate de inamici, precum răceli, viroze, gripe, pneumonii. În această așa-zisă luptă, imunitatea organismului scade. Complet captați de entuziasmul schimbării anotimpului, pășim în noul sezon ușor „obosiți” din punct de vedere al imunității. Ignorăm cu desăvârșire faptul că lupta cu inamicii mai sus amintiți de cele mai multe ori nu se încheie, și trebuie să ne menținem „în gardă” în orice moment.
Cu ce fel de boli respiratorii ne confruntăm mai frecvent primăvara?
Infecțiile acute ale tractului respirator superior (IACRS) ne pot afecta în orice sezon, inclusiv primăvara. Acestea pot avea ca etiologie, fie un agent viral, fie unul bacterian. Sunt afecțiuni cauzate de inflamația tractului respirator superior, ce se manifestă în special prin nas înfundat, care curge, ușoară cefalee, durere la nivelul orofaringelui, nu obligatoriu, dar poate apărea ușoară subfebrilitate, tuse. Inițierea unui tratament simptomatic corect face ca durata acestor simptome să se limiteze într-un interal de 5-7 zile. La agravarea simptomatologiei ne adresăm medicului de familie sau direct medicului specialist ORL sau pneumolog.
Traheobronșitele sunt afecțiuni ale tractului respirator inferior care au ca simptomatologie dominantă tusea, frecvent supărătoare. Pentru diagnostic și tratament corect este necesar să ne adresăm medicului. Neglijarea tratamentului sau întârzierea prezentării la medicul specialist pneumolog poate duce la complicarea și transformarea acestor traheobronșite în afecțiuni mai grave cum sunt pneumoniile.
Pneumoniile sunt afecțiuni ale tractului respirator inferior ce implică țesutul pulmonar din vecinătatea bronșiilor inițial afectate. Pot avea etiologie virală, cel mai frecvent fiind de etiologie bacteriană. Febra înaltă, persistența, lipsa apetitului, modificarea stării generale, tusea uscată sau cu expectorație „ruginie”, junghiul toracic, sunt principalele simptome care întregesc tabloul clinic al unei pneumonii și care trebuie să ne îndemne să ne adresăm urgent medicului specialist. Suspiciunea clinică trebuie obligatoriu confirmată de examinarea radiologică. Efectuarea radiografiei pulmonare nu este utilă numai în punerea diagnosticului corect, ci are un rol deosebit de important în urmărirea evoluției radiologice a pneumoniei.
Primăvara nu ne confruntăm numai cu patologii care vin și trec, ci și cu acutizări ale unor boli preexistente, cronice, cum este astmul. Pacienții cu astm pot suferi acutizări ale inflamației bronșice, așa-zisele „exacerbări”. Acestea se pot manifesta prin agravarea dispneei (îngreunarea respirației), respirație „șuierătoare”, tuse. Virozele respiratorii, răcelile, sezonul de primăvară ce se instalează o dată cu multiplii aeroalergeni, precum polenurile, reprezintă cauza acestor „exacerbări”. Medicul pneumolog sau în funcție de caz, medicul alergolog intervine în schema terapeutică de fond pentru a ameliora și remite simptomele.
Există factori predispozanți?
Pe primul loc în listă se regăsește imunitatea organismului, mai exact scăderea acesteia pe perioada sezonului rece. Variațiile bruște de temperatură, trecerea rapidă de la temperaturi extrem de scăzute la valori termometrice primăvăratice, predispun la rezistența bacteriilor, virușilor.
Lista este completată de poluarea ambientală care sporește o dată cu aglomerarea traficului.
Sezonul cald ne îndeamnă să facem mai multă mișcare, plimbări mai dese în parc, să mergem mai mult pe jos, prin urmare accesăm frecvent colectivități și astfel creștem riscul de a ne îmbolnăvi.
De ce unii se îmbolnăvesc mai ușor?
Stilul de viață alert, stresul, igiena deficitară a somnului, a alimentației, cresc șansele să contactăm mai ușor infecții respiratorii. Tinerele mămici și de ce nu chiar tătici cu copii de vârstă preșcolară și școlară sunt evident mai predispuși. Copiii au un sistem imunitar incomplet dezvoltat. Aceștia merg în colectivități numeroase, locuri de joacă, excursii, locuri în care pot intra în contact cu alți copii, personal didactic sau de supraveghere. Infecțiile de tract respirator se răspândesc cu ușurință în spațiile închise, supraaglomerate, inadecvat aerisite.
O altă categorie destul de importantă de persoane mai predispuse la riscul de a face infecții de tract respirator sunt fumătorii, și mă refer la fumători de orice fel de categorie de țigaretă, fie ea cea clasică, electronică sau cea cu tutun încălzit (bine cunoscutele heets). Fumătorii sunt mai predispuși să contacteze infecții de tract respirator deoarece mecanismul propriu de epurare și eliminare a microparticulelor inhalate, fie ele bacterii, viruși, praf, aeroalergeni, este inhibat și încetinit.
Fumătorii dezvoltă în general infecții de tract respirator mai problematice din punct de vedere al conduitei terapeutice. La aceștia, simptomele se pot prelungi pe o durată mai mare decât la nefumători, răspund mai greu la tratament deoarece o intercurență respiratorie survine peste o mucoasă a tractului respirator cronic agresată, inflamată.
Conviețuim într-o era a poluării, a alergiilor, în continuă creștere ca și incidență. Tot mai multe persoane dezvoltă patologie alergologică. În această categorie, un procent semnificativ îl ocupă pacienții cu astm alergic, cu rinită alergică.
Dr. Adelina Roşca (Dinuț), medic specialist pneumolog,
Centrul Medical Ghencea, Centrul Medical Sanador