„GHIMPELE” (1866—1879)Printre revistele satirice din a doua jumatate a veacului al XlX-lea, „Ghimpele” a avut una din cele mai lungi existente, 1866—1879. Din primii ani de aparitie, publicatia,orientindu-se dupa politica liberala, manifesta ostilitate fata de Cuza, Bolliac si Bolintineanu. Ulterior diminueaza atacurile impotriva acestora, iar la moartea lui Alexnadru Ioan Cuza insereaza articole de cald si simtit elogiu.Cu toate aceste sinuozitati de orientare, „Ghimpele” a manifestat continuu, inca de la primele numere, o fatisa atitudine antiboiereasca si anticiocoiasca, satirizind politicianismul venal, corupt, patriotismul de parada, demagogia parlamentara,abuzurile si practicile meschine ale claselor posedante. La putin timp dupa aparitie, publicatia isi amplifica atitudinea critica fata de rinduielile social-economice si politice din acea vreme, transformindu-se intr-o adevarata tribuna antimonarhica.Materialul satiric publicat de „Ghimpele” era variat. O frecventa deasa aveau glumele si calambururile redactate succint, a caror poanta satirica era usor sesizabila. Iata, spre exemplu, cateva din acestea : „Se zice ca intr-un consiliu tinut de cei mai gogonati financiari ai patriei, singurul mijloc ce i-a gasit ca sa imbogateasca statul, a fost ca sa saraceasca pe toata lumea”. Sau : „La o masa politica, unde spuma spiritul si elocinta in citeva cupe, un deputat intreba pe colegul sau de ce tot cere cuvintul, cind stie bine ca nu are cuvint ? — Sunt in dreptul meu, raspunse neobositul orator Tara nu m-a trimis aici ca sa tac ; trebuie, in numele colegiului meu, sa cer aceea ce nu am nici eu,nici acei cari m-au ales !” sau “Lasati dinastia in pace, Mortaciune a trait, Orice-ati zice, orice-ati face Mortaciunea-i pe slirtit”. In „Ghimpele”, al carui proprietar era T. I. Stoenescu, se semna, in mod frecvent, cu pseudonime greu de identificat : Ioga, Eu, Hai-hui, Tipeliga, Grivei etc. Totusi, din cand in cand, apar si semnaturile unor publicisti cunoscuti in vremea respectiva, ca I.C. Fundescu, Al. Deparateanu, G. Tautu si altii.Doi dintre colaboratorii „Ghimpelui” trebuie insa amintiti in mod deosebit. Este vorba, mai intii, de cunoscutul folclorist G. Dem. Teodorescu si apoi, de I. L.Caragiale. Colaborarea lui G. Dem. Teodorescu, sub pseudonimul Ghedem, a inceput in numarul din 17 mai 1870, cu pamfletul “Animale politice-Maimuta”, pamflet care se inscria in linia atacurilor antimonarhice ale revistei. La scurt timp dupa aceasta data, G. Dem.Teodorescu incepe sa colaboreze intens, publicind articole si poezii in fiecare numar,ulterior ajungind sa redacteze singur numere intregi. Viitorul folclorist ataca deschis pe Carol I, dezvaluind mizeria poporului, a maselor taranesti : “Azi, la om in batatura Domnul girbaci se incura Pe spinare de roman, Si cureaua isi infringe Pina da de rosiu singe, Cu o pofta de pagan.Perceptorii si zapcii ,Ca lepra, ca zavergii,Pe taran se napadesc ; Fura, prada, impileaza Si bat groaznic de svinteaza Locul unde nemeresc.”Colaborarea lui G. Dem. Teodorescu la „Ghimpele” a durat pina in anul 1874. I. L. Caragiale si-a inceput colaborarea la „Ghimpele” in numarul din 16 decembrie1873, in care publica povestea satirica in versuri “Sarla si ciobanii”, semnand cu initialele I.L.C. Ulterior, incepind cu numarul din 26 mai 1874, publica „cronica literara”, „cronica fantastica”, „cronica sentimentala” etc, semnind Car. si Palicar. La „Ghimpele”, I. L. Caragiale a publicat pina in 1875.
„ASMODEU” (1871—1874)„Asmodeu” se subintitula „revista saptaminala, politica, literara, comerciala,industriala”, dar era, in fond, o publicatie satirica, dupa cum precizeaza si in„Profesiunea de credinta” din primul numar, aparut la 14 martie 1871 : „Avind speranta sa infiintam un jurnal umoristic stabil, ne-am pus toate silintele a grupa in jurul acestuia mai multe pene cari s-au distins in acest genere. Ne vom ocupa tot asa de riguros de societate ca si de politica, ambele fiind strins legate. Daca nu sunt caractere si moralitate in societate, nu sunt nici in politica”. De la inceput, „Asmodeu” isi afirma deschis atitudinea antimonarhica, exprimind aversiunea maselor populare fata de Carol I si indemnind chiar la inlaturarea acestuia :”Unul ride, altul plinge,Si mereu miinile-si fringe.Unul e un Domnitor,Celalalt bietul popor.Daca ride, e ca-i vine, imbuibat de prea mult bine. Vrei sa rizi si tu popor ? la-tidreptul de Domnitor !” Critica monarhiei a constituit principalul obiectiv al revistei. Ironiile incisive, persiflarile batjocoritoare nu vizau numai pe monarh, ci si pe cei care il adulau si-l slujeau cu servilism. In articolul “De unde flori ?”, de pilda, comentandu-se stirea aparuta in „Monitorul oficial” ca regelui i s-a facut o primire „splendida” la Ploiesti, se scria : „Ca ferestrele erau decorate cu covoare frumoase, aceasta iarasi se poate,caci primavara impuiaza moliile si fiece casa care are mobile de Iemnuri, covoare,chilimuri, velinte etc. le intinde pe ferestre ca sa le bata vintul.Dar ca se aruncau buchete de flori de pe ferestre, aceasta nu o intelegem si iata de ce : in Ploiesti nu este decit o singura gradina cu florarie, din care se poate lua buchete, gradina d-lui Ilie Trasnea. D-sa insa stim ca a stat vara trecuta mai multe luni de zile la puscarie pentru alegerile din mai, anul trecut, si pentru 8 august. In acest spatiu de timp i s-au vestejit in gradina nu numai toate florile, dar si toata iarba ce ar fi putut procura astazi pentru I.I.L.L.De unde prin urmare atitea flori ? Ne veti raspunde, poate, ca mai sunt si gradinile de sub patronagiul starostei de gradinari, Guta Antonescu.Asa este. Dar acestea sunt legume, si daca din ele s-au cules buchetele ce se aruncau cu profusiune, atunci nu mai avem nimic de obiectat”.Si in „Asmodeu”, ca si in alte publicatii satirice din acea epoca, articolele si versurile erau semnate cu pseudonime nastrusnice. Se publicau insa reproduceri, ca, de pilda,fabula “Elefantul” de Grigore Alexandrescu, satirele populare publicate de At. M.Marienescu in „Familia” si altele.
(va urma )
Sursa : ro.scribd.com
Editor: Catalin Mircea
Operator: Silviu Crangureanu
Realizator Corina Voicu