Fumatul este singura cauza de moarte prematura si de dizabilitate care poate fi prevenita astazi in SUA. In prezent, aproape 50 de milioane de americani fumeaza, ceea ce reprezinta mai mult de 25% din populatia adulta. In fiecare zi, mai mult de 3 milioane de persoane sub 18 ani incep sa fumeze.
In ziua de azi, la doctor se prezinta frecvent persoane ale caror afectiuni severe se datoreaza fumatului, astfel ca fondurile pentru sanatate alocate afectiunilor cauzate de fumat se ridica in SUA la miliarde de dolari pe an. Costurile indirecte ale fumatului sunt deci uriase. Incendiile provocate de tigari aprinse determina pagube semnificative. Un alt efect al acestui fenomen este si cresterea sumelor de asigurare si a taxelor impuse persoanelor bolnave ca urmare a consumului de tutun. Iata cateva aspecte care trebuie luate in considerare:
Fumatul este raspunzator de aproape 1 din 5 decese in SUA.
Aproximativ 10 milioane de oameni din SUA au decedat ca urmare a bolilor asociate fumatului, de la primul raport din anul 1964 referitor la relatia dintre fumat si sanatate, al Societatii Americane de Chirurgie Generala. Anual, numarul americanilor care mor din cauza bolilor asociate fumatului este mai mare ca al celor decedati din cauza consumului de alcool, SIDA, droguri, accidente rutiere, sinucidere sau crima, luate impreuna. Fumatorii mor, in medie, cu 10-12 ani mai devreme decat restul populatiei, iar fumatorii cu varste cuprinse intre 35 si 70 de ani au rate de deces de trei ori mai ridicate decat nefumatorii de aceeasi varsta.
- Fumatul si bolile
Popularitatea tigarilor este un fenomen al secolului XX. Numarul fumatorilor a crescut coplesitor la inceputul secolului XX, ca urmare a utilizarii noii tehnologii de productie in serie, la care sa adaugat o companie publicitara extrem de eficienta. Curand dupa aceea, au inceput sa apara si studii despre legatura dintre fumat si incidenta crescuta a unor afectiuni, precum cancerul pulmonar. Astazi, este recunoscut faptul ca fumatul reprezinta un factor de risc major in aparitia multor afectiuni. Sa nu ne mire acest lucru pentru ca este stiut ca fumul de tigara contine mai mult de 4000 de substante chimice. Dintre acestea, 63 sunt cancerigene, printre care: cianura, arsenicul si formaldehida. Totodata, monoxidul de carbon din fumul de tigara deplaseaza oxigenul din hematii, scazand continutul de oxigen din tesuturi.
Sensibilul tesut din cavitatea bucala, gat si laringe este afectat de expunerea repetata la fumul de tigara. Dupa ce fumul trece de cavitatea bucala, plamanii vor retine intre 70 si 90% dintre produsii inhalati. Sunt de ajuns cateva pufuri de tigara pentru a reduce eficacitatea cililor din interiorul bronhiilor. Cilii sunt niste formatiuni mici, subtiri, asemanatoare firelor de par care in conditii normale functioneaza ca niste maturici ce scot particulele straine din plamani. Fumand o singura tigara, actiunea de curatare a acestor cili poate fi incetinita cu aproape o ora.
Fumatul regulat paralizeaza teoretic cilii, lasand plamanii expusi miliardelor de microparticule provenite din fumul de tigara. Cu cilii aproape inactivi, gudronul din fumul de tigara incepe sa se depuna in plamani si sa distruga tesutul pulmonar. Odata racit in interiorul plamanilor, gudronul formeaza o bariera maronie si lipicioasa pe stratul care captuseste caile respiratorii. Aceasta bariera contine, pe langa gudron, si alte substante chimice ce pot determina aparitia cancerului.
Iata cateva statistici ingrijoratoare:
- Un fumator este de 2 ori mai susceptibil sa dezvolte un cancer pulmonar decat un nefumator, iar un fumator inrait este de 4 ori mai predispus la acest tip de cancer.
- Cancerul pulmonar este de mult cauza principala a mortalitatii prin cancer a barbatilor americani, iar in anul 1987 a depasit cancerul de san in ceea ce priveste principala cauza de deces prin cancer a femeilor americane.
- Peste tot in lume, fumatul este cauza a cel putin 30% din totalul deceselor prin cancer.
Cancerul
Fumatul reprezinta un factor de risc major pentru cancerul cavitatii bucale, laringelui, faringelui, esofagului, plamanului, stomacului, pancreasului, rinichiului, vezicii urinare si colului uterin.
Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC)
Fumatul reprezinta, de asemenea, o cauza majora in etiologia bolilor pulmonare cronice, ca de exemplu BPOC. Aceasta cuprinde tulburari pulmonare precum emfizemul pulmonar sau bronsita cronica. Mai mult de 80% din decesele prin BPOC sunt asociate consumului de tutun. Practic, un fumator este de 10 ori mai predispus sa moara prin BPOC decat un nefumator.
Pe langa deteriorarea si paralizarea cililor pumonari, fumul de tigara lezeaza sau distruge ireversibil membrana alveolo-capilara, la nivelul careia au loc schimburile gazoase pulmonare intre monoxidul de carbon si oxigen. Astfel, prin distrugerea sacilor alveolari, scade cantitatea de oxigen transportata catre organele vitale. Iata de ce, foarte frecvent, BPOC-ul are un deznodamant fatal.
Afectiunile cardiovasculare
Acestea sunt reprezentate de hipertensiunea arteriala, bolile coronariene si accidentele vasculare cerebrale. Dintre efectele fumatului asupra sanatatii, cel mai nociv este rolul sau in aparitia bolilor cardiovasculare. Nicotina continuta in fumul de tigara actioneaza asupra glandelor suprarenale determinandu-le pe acestea sa secrete hormoni care cresc tensiunea arteriala si frecventa cardiaca. Monoxidul de carbon din fumul de tigara se leaga de hemoglobina luand locul valorosului oxigen, a carui concentratie scade astfel la nivel tisular. De asemenea, monoxidul de carbon are si un efect asupra miocardului, asupra vaselor sangvine si chiar asupra fenomenului de coagulare sangvina. Astfel, fumatul creste actiunea procoagulanta a plachetelor sangvine si scade totodata capacitatea vasodilatatoare a arterelor. Mecanismul este mai complex, fumatul fiind si principalul factor de acumulare a colesterolului la nivel arterial (procesul de ateroscleroza). Astfel, se explica asocierea fumatului cu accidentele vasculare cerebrale. In afara celor mentionate anterior, fumatul contribuie si la aparitia altor afectiuni circulatorii.
Iata cateva date statistice cu privire la riscurile fumatului in aparitia bolilor cardiovasculare:
- Aproape 180000 de americani mor anual din cauza bolilor cardiovasculare provocate de fumat.
- Riscul de a dezvolta afectiuni cardiace este de 70 de ori mai ridicat in randul fumatorilor.
35% dintre decesele asociate consumului de tutun survin pana la varsta de 65 de ani. - Un fumator are un risc de doua ori mai mare sa moara prin atac de cord comparativ cu un nefumator, riscul fiind cu atat mai ridicat in cazul unui fumator inrait.
- Un fumator care a suferit deja un atac de cord si continua sa fumeze este de 6 ori mai predispus la un al doilea atac fata de unul care a intrerupt fumatul dupa atacul de cord.
Text: Alina Lupa