O tigara? Sigur ca da, cum ati putea sa refuzati aceasta punguta plina de beneficii care mai de care mai variate? Atmosfera din jurul cafelei de la miezul zilei, serile tarzii cu povesti si planuri de viitor, promisiunile de schimbare, pauza premiatoare de dupa terminarea unei sarcini pline de importanta. Oare am uitat ceva? Sa fie oare mirosul neplacut impregnat in toate aspectele vietii tale, tenul imbatranit inainte de vreme, gafaitul involuntar si, desigur, cancerul in multe din formele lui?
Acum, acestea fiind coordonatele: O tigara?
Acest articol nu este cu siguranta nici primul si nici ultimul articol cu caracter imperativ pe care il veti intalni referitor la tema fumatului. Singurul adevar este ca problema exista si se extinde in mod ingrijorator in ciuda tuturor legislatiilor si studiilor defavorizante realizate in ultimul timp.
Ceea ce voi incerca sa fac in continuare va fi sa va prezint datele acestei probleme in mod cat mai sec, clar si obiectiv posibil. Le stiti insa, le-ati auzit de nenumarate ori. Sper insa ca acesta sa fie ultimul articol pe care il cititi din postura de fumator.
Cateva date statistice pentru simpla alertare a cititorului…
Conform celor mai recente studii, in Romania fumatul omoara 33.000 de persoane pe an. Peste 70% dintre acestea mor intre 35 si 69 de ani. Conform acelorasi statistici, fumatorii care mor prematur ar mai fi putut trai in medie 21 de ani. Cele mai frecvente cauze de mortalitate la fumatorii din Romania sunt bolile cardiovasculare (50%), cancerul (40%) si afectiunile aparatului respirator. In fiecare an, apar peste 8.500 de cazuri noi de cancer pulmonar, aproximativ 85% dintre acestea avand drept cauza fumatul.
Ce este dependenta de tigari?
Prin fumul inhalat (stim, stim… de un gri delicat si dantelat, plin de romantism), nicotina ajunge in plamani si de aici direct in sange. In numai cateva secunde, nicotina este transmisa la milioanele de neuroni din sistemul nervos central, aici interactionand cu receptorul nicotinic ?4?2. Nicotina creste nivelul dopaminei, un neurotransmitator responsabil de senzatia de satisfactie data de fumat. Nivelul crescut de dopamina genereaza pe termen scurt sentimentul de buna dispozitie, o stare mai buna si cresterea atentiei. Nicotina este insa eliminata rapid, ceea ce face ca nivelul dopaminei sa scada. Folosirea frecventa a tutunului are ca rezultat cresterea nivelului de dopamina necesar organismului, ducand la cercul vicios al dependentei de tigari. Fumatul este o conditie medicala predispusa la recaderi datorita dependentei, atat fizice, cat si psihice la nicotina.
Sevrajul
Renuntarea la fumat aduce cu sine o serie de simptome definite prin trei tipuri de sevraj (nicotinic, gestual si social) care fac renuntarea uneori foarte dificila.
Sevrajul nicotinic, asa cum se lasa a fi inteles inca din titulatura, se datoreaza scaderii nivelului de nicotina din organism si este insotit de diverse tipuri de afectiuni, atat psihice, cat si fizice. In functie de capacitatea de adaptare la nou a fiecarei persoane si de gradul de dependenta cu care se confrunta, in primele cateva luni pot aparea episoade relativ scurte, de cateva minute, caracterizate prin nevoia inexplicabila de a fuma.
Sevrajul nicotinic este insotit de sevrajul gestual si social. Apare senzatia ca nu stii ce sa faci cu mainile, nu le gasesti o ocupatie fireasca, asociata cu impresia ca nu te vei mai putea integra in grupul celor fumatori, ca ai pierdut o parte din ceea ce dadea pana atunci coerenta identitatii tale.
Reactii psihice
Trecerea catre starea de nefumator este insotita si de nervozitate si irascibilitate, ce poate sa dureze de la cateva zile la cateva luni. Accesele de furie si depresiile pot interveni in cazul in care motivatia persoanei pentru realizarea acestui pas nu este suficient de mare si daca nu a existat o pregatire prealabila corespunzatoare.
Reactii fizice
Problemele nu se opresc la planul pur psihic. Durerile de cap si senzatia de ameteala sunt provocate de o crestere a nivelului de oxigen din sange si de o scadere a concentratiei de monoxid de carbon.
Un aspect foarte important care ii impiedica pe multi sa renunte (mai ales femeile) tine de senzatia de foame. Fie ca ne confruntam cu nevoia de inlocuire a gestului, fie cu o revenire a metabolismului la starea lui normala, cert este ca aceste modificari duc la o crestere destul de rapida in greutate.
In prima saptamana pot aparea probleme de digestie (constipatie) cauzate fie de lipsa nicotinei, fie de schimbarea ritualului zilnic de dimineata.
Transpiratia si tremurul usor de la nivelul mainilor pot insoti renuntarea, dar tot trecator, in primele saptamani. Curatarea cailor repiratorii duce si la o intensificare a tusei. Pot aparea si tulburari ale somnului drept efect al cresterii cantitatii de energie.
Studiile arata ca, de-a lungul vietii, o femeie fumatoare incearca in medie de 6 ori sa renunte la fumat, in timp ce un barbat de 9 ori.
21 de motive sa spunem „nu” viciului
Ceea ce trebuie sa ne motiveze cel mai mult este ca fumand putem sa dezvoltam o serie destul de larga de neplaceri:
- accidente cerebrale;
- dependenta;
- lacrimari si usturimi ale ochilor;
- gustul si mirosul se altereaza;
- dintii se ingalbenesc, se pateaza, fac tartru, creste riscul de gingivita;
- poate aparea cancer la buze, gat sau laringe;
- apar dureri si usturimi in gat, precum si halitoza (respiratie urat mirositoare);
- circulatia periferica se poate deterioara;
- se pot declansa boli vasculare;
- cancer la plamani;
- tuse si expectoratii;
- ingreunarea respiratiei;
- imunitate scazuta la raceala si gripa;
- pneumonie, astm, tuberculoza;
- slabirea arterelor;
- atac de cord;
- cancer de esofag si de ficat;
- ulcer stomacal si duodenal;
- cancer la stomac, pancreas si colon;
- anevrism aortic;
- cancer la rinichi si vezica urinara s.a.
Beneficiile renuntarii la fumat se vad intr-un timp foarte scurt. Dupa 20 de minute de la ultima tigara, tensiunea, ritmul cardiac si circulatia periferica pot avea valori mai bune. Dupa 12 ore, nivelul monoxidului de carbon din sange este apropiat de valoarea pe care o au nefumatorii, iar dupa 48 de ore nicotina este eliminata din organism. Dupa 12 saptamani se poate observa o mai buna functionare a aparatului cardiovascular si a plamanilor. Dupa un an, riscul de a face infarct scade la jumatate, comparativ cu un fumator obisuit. Dupa 10 ani se reduce la jumatate riscul de a face cancer de plamani, iar dupa 15 ani riscul de a face infarct sau accidente vasculare este similar cu al nefumatorilor.
Un moment de introspectie…
Exista o parte constienta in fiecare din noi care ne striga ca fumatul este daunator si ca o solutie absolut valabila si dezirabila o constituie renuntarea. Noi nu incercam sa va influentam , ci doar va oferim o alternativa care nu este in mod declarat nici pro, nici contra viciului.
Ceea ce va propunem este un moment de introspectie.
Porniti de la afirmatiile urmatoare: Fumatorul este cel care fumeaza si stie de ce o face. Cel care nu stie de ce o face se numeste dependent. Tigara este semnul care ii arata dependenta. Este momentul sa invatati sa cautati unde va pozitionati. Fumatori sau simpli dependenti, sunteti singurii care pot sa isi raspunda la intrebari de genul: „De ce fumez?” „Sunt constient de adevaratele motive pentru care fac acest lucru?” „Cum a inceput totul?”. Raspunsurile la aceste intrebari tin insa de istoria fiecarui individ, deci nu le putem primi din afara, le putem doar cauta in interiorul nostru.
In conditiile in care apare in universul nostru ideatic problema renuntarii la fumat, primul si unicul pas recomandabil este introspectia. Stabiliti-va clar motivele pentru care ati recurs la acest viciu si pentru care insistati sa va legati de acest obicei, dar si motivele pentru care va doriti sa renuntati in viitorul apropiat.
Varianta ca fumatul sa va para, in urma analizei, o placere la care nu sunteti dispusi sa renuntati in favoarea sanatatii, este absolut valabila. Dumneavoasra trebuie sa fiti insa foarte constienti de motivele pentru care luati o decizie, oricare ar fi aceasta.
Care sunt alternativele introspectiei?
Daca balanta a inclinat mai mult spre latura conservarii sanatatii si, prin urmare, ati luat mareata hotarare de a renunta la fumat, claritatea interioara pe care vi-o ofera introspectia va va ajuta sa treceti mult mai usor peste ceea ce descriam mai sus ca fiind sevrajul.
Stim ca par totusi mult mai simpatice toate acele solutii oferite de miile de site-uri cu sfaturi pentru viitorii nefumatori:
- Stabiliti-va o data de la care planuiti sa incepeti noua viata.
- Incearcati sa scapati de toate lucrurile care va aduc aminte de acest obicei neplacut: pachete de tigari, scrumiere (nu le pastrati nici macar ca aspect decorativ).
- Incearcati sa va convingeti prietenii sa nu fumeze la dvs. acasa.
- Spuneti tuturor de intentiile dvs. de a renunta la fumat si consultati medicul.
- Cand simtiti nevoia sa fumati, sunati pe cineva, iesiti la o plimbare prin parc sau gasiti-va o ocupatie casnica relaxanta.
- In prima perioada de cand ati decis sa renuntati la fumat, schimbati-va pe cat posibil rutina zilnica: alt drum catre serviciu, alte bauturi decat cele obisnuite, alte locuri pentru intalnirile cu prietenii.
- · Pentru a reduce din stresul si tensiunea care se acumuleaza incercati o baie calda, aromata sau usoare exercitii fizice.
- Gasiti-va in fiecare zi o activitate pe care sa o asteptati cu placere, care sa inlocuiasca asteptarea placuta a pauzei de tigara.
- Apelati si la o medicatie de profil, insa nu va asteptati sa faca minuni. Tot de vointa si determinarea dvs. depinde totul.
Dependenta de tigari este inlocuita de cele mai multe ori de consumul regulat al unor alimente de genul guma de mestecat, bomboane, biscuiti. Aceasta noua dependenta nu are cum sa aduca mari beneficii, cu atat mai putin in ceea ce priveste pastrarea siluetei. Pentru a elimina riscul ingrasarii, se recomanda o renuntare treptata la fumat, o scadere gradata a nicotinei din organism.
Desigur, toate aceste metode enumerate mai sus sunt doar trucuri la care puteti apela, sunt simpli inlocuitori ai dependentei cu alte dependente. Aceste solutii pot oferi insa o rezolvare pe termen scurt a problemei, in conditiile in care nu sunt insotite de o analiza intensa a acesteia. Acestea sunt cazurile care duc la o revenire la viciu intr-un oarecare interval de timp.
Irina Chelarescu
Consultanti: Stefania D. Nita, Psiholog si
Dr. Alma Georgescu, Medic specialist medicina de familie
Coordonator dosar: Dr. Alin Popescu