In ultimul timp, oamenii de stiinta cerceteaza cu asiduitate functiile cerebrale, iar conform ultimelor cercetari in domeniu s-au descoperit o serie de modalitati surprinzatoare prin care creierul influenteaza sanatatea noastra generala, precum si modul in care comportamentul nostru ne influenteaza starea de sanatate. Si spre deosebire de studiile realizate in trecut – cand oamenii de stiinta erau siguri ca functiile cerebrale ale creierului erau stabilite de ceea ce s-a intamplat in copilaria fiecarui om – in prezent, cercetarile arata ca creierul este perfect capabil sa se schimbe, vindece si sa se “reconecteze”.
Se pare ca varsta creierului poate avea o influenta mai mica asupra structurii sale. In timp ce functionarea creierului se deterioreaza in mod natural pe masura ce inaintam in varsta, diferite abordari strategice pot crea noi cai neuronale care pot avea capacitatea de a le consolida pe cele existente.
Gandurile afecteaza genele
Avem tendinta sa ne gandim la patrimoniul nostru genetic ca la un fapt implinit. In conceptia noastra, am mostenit genele si o parte din ADN-ul parintilor. Dar, de fapt, genele noastre pot fi influentate de-a lungul vietii noastre, atat prin ceea ce facem, cat si prin ceea ce gandim, simtim si credem.
La fel ca impactul pe care il au toxinele, dietele pe care le tinem, timpul alocat exercitiilor fizice cat si mediul in care traim s-au dovedit capabile de a transforma anumite gene.
Stresul afecteaza capacitatile creierului
Nu este o noutate pentru nimeni faptul ca creierele persoanelor care traiesc in mediul urban sunt mai sensibile la stres, mai ales la stresul social, in comparatie cu cele ale locuitorilor din provincie. Conform studiului realizat de medicul Howard Fillit, profesor de geriatrie si medicina la New York si director executiv al “Alzheimer Drug Discovery Foundation”, stresul cronic poate micsora creierul, impiedicand astfel formarea unor noi conexiuni nervoase. Creierul functioneaza la capacitate maxima in jurul varstei de 20 de ani, dar incepe sa aiba o traiectorie descendenta incepand cu varsta de 27 de ani. Asta nu inseamna ca se deterioreaza, ci doar ca incepe sa coboare incet de la varful inregistrat in jurul varstei de 20 de ani. Profesorul Fillit sfatuieste oamenii sa isi aloce cinci minute, in fiecare zi, in care sa nu faca absolut nimic. Aceasta procedura ajuta la diminuarea stresului. Printre recomandarile profesorului se numara si: micul dejun in fiecare zi – un complex de carbohidrati (cereale integrale, legume) si consumul zilnic de proteine.
Cum putem stimula activitatea creierului?
Anumite forme de meditatie si de relaxare pot schimba starea ta de spirit imediat (si, respectiv, nivelul tau de stres biochimic si expresia genelor) si, de asemenea, sunt capabile sa modifice structura creierului. Neuropsihologul Rick Hanson, cofondator al Institutului de Neurostiinte San Francisco, a studiat intens efectul pe care il are meditatia asupra creierului, cu un accent special pe modul in care aceste proceduri permit modificarile permanente pentru o mai buna functionare a creierului. Meditatia imbunatateste activitatea din emisfera stanga a creierului, responsabila cu emotiile si imunitatea. Studiile recente au aratat ca creierul nu se opreste in timpul meditatiei, doar blocheaza unele informatii, ceea ce inseamna ca acesta lucreaza continuu.
Text: Andreea Popescu