Cele mai multe dintre noi am conștientizat că ar putea exista o legătură între starea vremii și reacţiile din organismul nostru atunci când ne-am auzit părinții sau bunicii spunând că “mă dor picioarele, (oasele, articulațiile)” atunci când plouă afară.
Energia organismului perturbată
Pare neverosimil la prima vedere, însă vremea chiar are influență asupra organismului nostru. Sensibilitatea la schimbările atmosferice se numește în termeni medicali meteorosensibilitate sau meteosensibiltate, așa cum este cunoscută la scară largă. Diferenţele bruşte de temperatură, variaţiile de presiune atmosferică, precipitaţiile, accentuarea vântului, umiditatea, toate pot perturbă energia organismului. Atunci când vremea se schimbă, sunt o mulțime de variabile care se schimbă odată cu ea.
Nici rece nu e bine …
Uneori temperatura (scăzută sau ridicată) este cea care ne afectează, alteori vântul sau presiunea atmosferică. Este greu de spus care dintre acești factori are cea mai mare influență asupra stării noastre.
Odată cu instalarea sezonului rece, de exemplu, multe persoane experimentează stări de tristețe, oboseală, lentoare sau tulburări de somn. Toate aceste stări sunt provocate de absența luminii solare, fapt care determină organismul să nu mai secrete anumiți hormoni cum ar fi serotonină, care este implicată în crearea și menținerea unei dispoziții bune. Studiile au arătat că stările de pesimism și depresie se înmulțesc în timpul sezonului rece.
Schimbările bruște ale presiunii atmosferice pot provoca durerile articulare de care se plâng atât de multe persoane. De asemenea, temperaturile scăzute pot duce la îngroșarea lichidului sinovial (articular), ceea ce provoacă dureri de articulații.
Fronturile de aer rece afectează persoanele cu diabet. Pentru că vâscozitatea sângelui crește atunci când temperaturile scad, diabeticii au probleme în a-și ține în frâu glicemia.
Fiecare scădere a temperaturii, crește rata atacurilor de cord, pentru că îngroșarea sângelui prin eliminarea forțată a apei duce la creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge. Astfel, pentru fiecare grad în minus, se produc 200 de noi atacuri de cord.
…dar, nici cald
Dar, nici atunci când temperaturile cresc, nu este o situație favorabilă pentru alte categorii. De exemplu, rata sinuciderilor crește spre finalul primăverii și începutul verii. Pe de altă parte, temperaturile ridicate afectează și ele echilibrul substanțelor chimice din creier, lucru ce duce la irascibilitate și anxietate. Temperaturile ridicate încetinesc activitatea creierului, provocând stări de oboseală și slăbiciune. În plus, corpul se deshidratează din cauza transpirației excesive, vasele de sânge se dilată, presiunea sângelui scade și inima bate mai repede. Tocmai de aceea, cardiacii și persoanele vârstnice sunt în pericol atunci când este caniculă.
Temperaturile ridicate afectează persoanele cu probleme respiratorii și acutizează alergiile.
Migrenele influențate de presiunea atmosferică
În alte cazuri, schimbările de presiune atmosferică pot provoca migrene. Unele teorii susțin că migrenele provocate de schimbările presiunii atmosferice sunt un mecanism de apărare a organismului, reprezentând un semnal de alarmă pentru că persoana în cauză să caute un mediu mai prietenos în care să locuiască. Sunt medici care susțin că această sensibilitate ar fi moștenită, însă nu există cercetări solide care să demonstreze această teorie.
Mai sensibili la răceli
Foarte mulți dintre noi facem gripe și contractăm diverse tipuri de virusuri atunci când este frig afară. Iar acest lucru pare a avea legătură cu faptul că schimbările bruște de temperatură ne slăbesc sistemul imunitar, dar și cu faptul că virusul gripal se transmite mai bine în aer rece. Cunoscând însă toate aceste influențe ale vremii asupra organismului, ne putem proteja de eventualele probleme făcând mai multă mișcare având o alimentaţie echilibrată și petrecând mai mult timp în aer liber.
Atenţie!
Studiile arată că 1 din 3 persoane resimte disconfort accentuat la schimbările bruște de temperatură. Faptul că petrecem din ce în ce mai mult timp în spații închise și sedentarismul ne fac să ne adaptăm mai greu schimbărilor atmosferice.
Text: Cristina Dudău