Endometrioza este o boală inflamatorie benignă care afectează persoane de orice vârstă, inclusiv femeile aflate la menopauză. Ca patologie endometrioza reprezintă prezența unui țesut format din glande și stromă, similar cu țesutul endometrial, în afara uterului.
Statisticile arată că endometrioza afectează 10% din populația feminină, în realitate însă, numărul este mult mai mare. În România, potrivit statisticilor, 500.000 de femei suferă de endometrioză. Endometrioza are o incidență mai mare decât astmul, diabetul și sida. Zona cea mai frecvent afectată de boală este pelvisul, însă boala poate afecta și organe din afara pelvisului.
Endometrioza se împarte în 3 tipuri: superficială, chist endometriozic și profundă. Endometrioza profundă reprezintă un stadiu avansat al bolii și poate afecta diferite zone și organe din pelvis cum ar fi, intestinul, vezica, ligamentele, etc. În cazuri rare, endometrioza poate afecta nervul sciatic, diafragma, plămânii, rinichii, etc.
Simptomele endometriozei
Endometrioza se manifestă cel mai frecvent prin dureri pelvine cronice și infertilitate; în unele cazuri însă, endometrioza este asimptomatică, iar simptomele și intensitatea durerii, diferă de la pacient la pacient. De asemenea, stadiul bolii nu corespunde cu intensitatea durerii. Simptomele bolii pot apărea sau se pot înrăutății pe durata menstruației. Sunt însă și cazuri când simptomele sunt constate pe durata ciclului lunar.
Endometrioza se manifestă cel mai frecvent prin: dureri înainte, în timpul sau după terminarea menstruației, dureri în timpul sau după terminarea contactului sexual, dureri la ovulație, dureri lombare, constipație, scaun dureros sau cu sânge, balonare și disconfort abdominal, urinări frecvente, dureroase, sânge în urină, dureri în piept și de umăr, durere la respirație, tușe cu sânge (endometrioza diafragmatică și pulmonară), infertilitate, oboseală cronică, greață și vărsături.
Metode de diagnostic
Din cauza simptomelor care coincid cu alte boli cum ar fi boala inflamatorie pelvină, cistită sau sindromul colonului iritabil, endometrioza este diagnosticată greșit. Suspiciunea de endometrioză se bazează pe caracterul menstrual al bolii; uneori, pacientele nu au dureri intense, însă examenul clinic /ecografic identifică prezența unor leziuni profunde sau endometrioame ovariene.
Anamneza, examenul ginecologic și examenul ecografic duc adesea spre diagnosticul corect. RMN-ul cu protocol de endometrioză poate stabili diagnosticul de endometrioza și poate fi folosit în planificarea intervenției chirurgicale.
Diagnosticul de certitudine al endometriozei este pus de laparoscopia exploratorie și examenul anatomopatologic, acuratețea laparoscopiei depinde de capacitatea chirurgului de-a recunoaște boala în toate aspectele sale diferite.
Metode de tratament
Tratamentul endometriozei poate fi împărțit în tratament medicamentos și tratament chirurgical. Tratamentul medicamentos și hormonal au ca rol ameliorarea temporară a simptomatologiei. Chirurgia excizională efectuată de un ginecolog experimentat în diagnosticul și tratamentul endometriozei reprezintă singurul tratament ce oferă rezoluția/ameliorarea semnificativă a simptomatologiei bolii pe termen lung, iar în unele cazuri, poate fi și curativă.
Mituri în endometrioză
Sarcina și tratamentul hormonal nu vindecă boala; aceste opțiuni terapeutice combat temporar simptomatologia bolii. În timpul sarcinii, simptomele se ameliorează în cele mai multe cazuri, sunt și cazuri însă când simptomele continuă și pe durata sarcini.
Histerectomia nu vindecă boala. Țesutul endometriozic și endometrul sunt două entități similare, nu identice. Endometrioza se găsește în afară uterului, așadar, scoaterea uterului va avea un impact minim (sau absent) asupra simptomelor.
Menopauza și ovarectomia nu vindecă boala. Endometrioza își produce propriul estrogen, așadar, boala va continua să evolueze, dacă țesuturile endometriozice nu sunt îndepărtate chirurgical.
Material realizat cu sprijinul Dr. Gabriel Mitroi, medic primar obstetrică-ginecologie, chirurg tratamentul endometriozei cu specializare în laparoscopia ginecologică și oncoginecologică.
Cristina Dudău
Foto Shutterstock