Deshidratarea poate constitui, câteodată, un caz de urgență medicală, ne informează specialiștii. Aceștia ne avertizează că până și un interval scurt de timp în care ne expunem corpul la deshidratare poate avea un impact negativ. Ea se instalează în momentul în care organismul pierde o cantitate mare de fluide care nu sunt înlocuite repede de altele prin hidratare.
Din păcate, avem tendința de a privi deshidratarea ca pe un lucru neimportant, care poate fi tratat rapid prin consumul în exces de apă. Deshidratarea îţi poate da peste cap sănătatea fizică şi psihică. Gravitatea problemei, însă, potrivit specialiștilor, trebuie să fie evaluată în funcție de volumul pierdut, semnele clinice și originea acestei deshidratări.
E suficient să pierdem 1,5% din cantitatea totală de apă din organism (n.r. – aproximativ 60%) pentru a resimţi efectele neplăcute ale deshidratării. Primele semne ale acesteia sunt senzația de sete continuă, gura uscată, ochii uscați, crampele musculare, amețeli și slăbiciune fizică. De exemplu, corneea globului ocular conține 80% apă, iar o hidratare corespunzătoare e importantă pentru menținerea în stare bună a vederii.
După aer, apa este următorul element necesar vieții. O persoană adultă conține aproximativ 60% apă.
Volumul total de apă din organismal uman este :
- 55 – 60 % din greutatea corporală la barbații tineri
- 45 – 50 % din greutatea corporală la femeile tinere.
Orice om poate supraviețui fără mâncare aproximativ două luni, dar fără apă doar câteva zile. Corpul are nevoie de apă și pentru a respira: plămânii trebuie să fie umezi pentru a absorbi corect oxigenul și să excrete dioxidul de carbon.
Sângele este alcătuit din 92% apă, când organismul este perfect hidratat. În momentul în care apare deshidratarea, sângele se îngroașă și astfel crește presiunea arterială.
Simptomele provocate de deshidratare
De cele mai multe ori, deshidratarea se instalează fie din cauza temperaturilor ridicate, specifice sezonului cald, fie din cauza unor afecțiuni gastrointestinale, care provoacă vărsături și diaree, ce pot deshidrata organismul.
Cu toate acestea, mulți oameni nu știu câtă apă ar trebui să bea, iar consecința acestui fapt este că trăiesc într-o stare de constantă deshidratare. Aceasta cauzează încetinirea activității enzimatice în organism care duce, în primă fază, la o stare de oboseală.
Simptomele prin care se manifestă, în primă fază, deshidratarea sunt:
- sete extremă;
- amețeală, senzație de vertij;
- grețuri;
- dureri de cap.
Simptomatologia specifică pentru deshidratarea severă la pacienții adulți de peste 70 kg poate fi:
- Deshidratarea hipotonă – se manifestă prin: pericol de edem cerebral – cefalee, vărsături în jet, apatie, somnolență, stază papilară la fundul de ochi, convulsii, stare confuzională, nu există senzație de sete.
- Deshidratarea hipertonă – se manifestă prin: stare confuzională, convulsii, comă, tensiunea arterială se menține mult timp normală, în final insuficiență renală acută, hemoragie cerebrală.
De asemenea, în cazul deshidratării cronice, organele importante îmbătrânesc. Acest lucru se poate observa mai ales pe cel mai mare organ: pielea, care se ridează și se pătează. De aceea este necesară o hidratare constantă a pielii, consumând apă și folosind produse cu un conținut ridicat de acid hialuronic.
Tratamentul împotriva deshidratării – Consumul constant de lichide!
Studiile arată că două pahare de apă băute dimineața, imediat după trezire și înainte de masa, accelerează metabolismul, taie pofta excesivă de mâncare și ajută la scăderea în greutate.
Un raport publicat în revista Physiology and Behaviour arată că şofatul timp de două ore şi jumătate atunci când o persoană uită să bea apă are aceleaşi efecte negative precum şofatul sub influenţa alcoolului.
Deci nu uita să bei cel puțin doi litri de apă pe zi!
Text: Bettina Cristea