Ecografia abdominala

Ecografia este un examen ce se realizeaza folosind ultrasunetele reflectate de diferitele  structuri din organism. Se foloseste un transductor, mic instrument care este baleat pe suprafata de proiectie a zonei de examinat. Ultrasunetele emise de transductor, reflectate de organe si tesuturi sunt analizate de un computer si convertite in imagini vizibile pe monitor.

Ecografia permite vizualizarea structurilor solide (precum ficatul) sau lichidiene (vezica urinara, lichidul de ascita). Structurile intens mineralizate (oasele) sau cele cu continut gazos (plamanii) reflecta in prea mare masura ultrasunetele si nu pot fi vizualizate ecografic.

Medicul solicita efectuarea examinarii ecografice a abdomenului pentru a verifica aspectul anatomic si chiar functia urmatoarelor: ficat; caile biliare intra si extrahepatice; pancreas; vezica biliara; vezica urinara; splina; rinichii; ureterele; uterul; ovarele; aorta abdominala.

 

Sunt multe situatiile in care ecografia ne ajuta in stabilirea unui diagnostic de certitudine (litiaza biliara, litiaza renala s.a.m.d.). De asemenea putem localiza o sarcina si stabili gradul de evolutie a acesteia, putem determina numarul de feti si aprecia dezvoltarea lor.

Cand trebuie sa facem ecografie?
Iata situatii cand ecografia abdominala este recomandata:
– detectarea, masurarea, montorizarea anevrismului de aorta;
– detectarea litiazei sau a inflamatiei colecistului;
– determinarea gradului de afectare posttraumatica a ficatului, splinei, rinichilor s.a.m.d.;
– afectiuni ale pancreasului (pancreatita, tumori);
– determinarea gradului de steatoza (incarcare grasa) a ficatului;
– evaluarea evolutiei posttransplant de rinichi;
– ghidajul in timpul unei biopsii sau paracenteze;
– prezenta de lichid in cavitatea abdominala.

Ce trebuie sa stiti!
Examinarea ecografica necesita o pregatire prealabila:
– pacientul nu trebuie sa aiba o masa bogata in grasimi cu o seara inainte, sa nu consume alimente si lichide in ultimele 8-12 ore (ficat, colecist, splina, pancreas);
– pacientul trebuie sa consume apa sau sucuri necarbogazoase cu o ora inaintea examinarii tractului renovezical;
– pentru o mai buna vizualizare a aortei abdominale este recomandata evitarea alimentatiei cu 8-12 ore anterior.
Fiecare organ din cavitatea abdominala are pozitie, contur, forma, dimensiuni si structura specifice, in concordanta cu constitutia fiecarui individ.

Aspecte ecografice anormale
Modificarile in aspectul ecografic al diferitelor organe pot fi cauzate de inflamatie, infectie, prezenta unor formatiuni tumorale, calculi, traumatisme, infiltrari grase, acumulari de lichid s.a.m.d; diametrul aortei este marit in anevrisme; peretii vezicii biliare pot fi ingrosati, dedublati sau inconjurati de o lama de lichid (colecistita); caile biliare pot fi dilatate (litiaza biliara sau pancreatica, tumori de cap de pancres); colecistul poate fi locuit de unul sau mai multi calculi, mobili sau ficsi; rinichii pot aparea mariti, cu dilatatii de diferite grade in interior (hidronefroza) sau cu numeroase formatiuni chistice cu continut lichidian (rinichi polichistic.
Examinarea ecografica este impiedicata sau se face cu dificultate in unele conditii: prezenta aerului in stomac, intestine, cavitatea peritoneala sau a substantelor de contrast (precum bariul din intestin) in urma altor investigatii; obezitatea (prin interpunerea unui strat gros de tesut adipos).

Retineti!
Limitele principale ale ecografiei sunt: metoda nu poate fi aplicata in cazul organelor in care se afla aer sau care sunt in spatele unor structuri osoase; metoda nu poate decela structuri foarte mici (exista o “limita de rezolutie”), de regula aceasta e valabila pentru structuri mai mici de trei mm.