Furnicaturile la nivelul gatului si inghitirea dureroasa sunt caracteristici tipice ale unei dureri de gat, care poate fi destul de enervanta pentru cei care sunt afectati. Durerea in gat, cunoscuta medical ca faringita, este adesea cauzata de o infectie virala, cum ar fi gripa sau raceala.
In multe cazuri, durerea in gat este primul semn ca va veti imbolnavi.
Durerea in gat este atat de comuna fiind unul dintre cele mai importante motive pentru care medicul este consultat, dar multe dintre aceste vizite ambulatorii ar putea fi evitate. In cele mai multe cazuri, cauza este un virus cu care se lupta efectiv organismul nostru, mai rar este cauzata de o infectie bacteriana care necesita cure medicale sau un tratament cu antibiotice.
Pana cand va veti simti mai bine, luarea medicamentelor sau tratamentele facute la domiciliu pot ajuta la atenuarea simptomelor.
Cauzele care duc la durerile in gat
Cele mai multe dintre faringite sunt cauzate de virusuri, germenii care cauzeaza raceala si gripa. Mai rar, durerile de gat sunt cauzate de infectii bacteriene.
Virusurile si bacteriile intra in organism prin gura sau nas, prin respiratia particulelor care sunt eliberate in aer atunci cand cineva tuseste sau stranuta, sau pentru ca este in contact cu o persoana infectata sau chiar folosind obiecte comune, cum ar fi ustensile, prosoape, jucarii, manerele de la usi sau telefonul. Deoarece germenii care cauzeaza durerile de gat sunt contagiosi, se pot raspandi cu usurinta oriunde se gaseste un numar mare de persoane, cum ar fi scoli, gradinite si birouri.
Cele mai frecvente boli virale care cauzeaza o durere in gat sunt:
• raceli frecvente;
• gripa;
• mononucleoza;
• rujeola;
• varicela;
• tuse convulsiva.
Alte cauze ale durerii in gat sunt:
• Alergiile. Factori cum ar fi particule de praf si polen, care declanseaza reactii alergice – ochii rosii si umflati si nasul infundat – pot provoca, de asemenea, o durere in gat.
• Aerul uscat. In interiorul casei, aerul uscat mai ales in timpul iernii, atunci cand in camere avem tendinta de a face mai cald, poate face sa simtim gatul aspru, in special dimineata la trezire. Respiratia pe gura, de multe ori cauzata de congestie nazala cronica, poate provoca, de asemenea, o durere in gat.
• Poluarea si alte iritante. Poluarea aerului exterior poate provoca iritatii la gat, dar si poluarea in casa datorata in special fumului de tutun este o cauza a gatului inflamat. Fumatul pasiv, alcoolul si alimentele picante pot inflama gatul de asemenea.
• Efort muscular. Puteti forta muschii gatului, la fel cum se intampla cu muschii de la nivelul bratelor sau picioarelor. Daca ati avut vreodata o durere in gat, dupa ce ati strigat cu voce tare la un concert sau un eveniment sportiv, probabil a fost datorita faptului ca muschii gatului erau incordati. Vocea poate deveni, de asemenea, ragusita (un simptom al laringitei).
• Boala refluxului gastroesofagian acid. Acest lucru se produce atunci cand acidul din stomac urca prin esofag, tubul care face legatura stomacului cu gatul. In mod normal, grupul de fibre musculare circulare (sfincterul esofagian) previne ca acidul sa urce pe esofag, dar daca sfincterul se relaxeaza anormal sau slabeste activitatea stomacala, acidul din stomac poate urca inapoi, iritand gatul si esofagul. Iritarea gatului nu este prezenta in combinatie cu alte simptome tipice de boli virale si tinde sa fie persistenta mai degraba decat sa dureze doar cateva zile. Este, de asemenea, mult mai frecventa la adulti decat la copii. In multe cazuri, puteti evita sau reduce refluxul de acid, prin simple schimbari in stilul de viata: pierderea in greutate, evitarea alimentelor dificil de digerat si luarea cinei cu mult timp inainte de culcare. Atunci cand aceste remedii nu sunt eficiente, medicamentele pe baza de prescriptie medicala pot oferi o oarecare usurare.
• Infectia cu HIV. Persoanele HIV-pozitive pot dezvolta o durere cronica in gat. Acest lucru este din cauza unei infectii secundare, cum ar fi afte sau citomegalovirus, o infectie virala comuna, care poate fi extrem de grava la persoanele cu sistemul imunitar compromis.
• Tumorile. Abuzul de alcool sau fumatul cresc riscul de cancer de gat, de limba si al corzilor vocale. La unele persoane, aceste tumori pot provoca putine semne si simptome. La altele, pot provoca raguseala, dificultati la inghitire si dureri in gat.
Factori de risc pentru durerile in gat
Desi oricine poate avea faringita, exista o serie de factori care pot face anumite persoane mai sensibile la problemele de gat. Acestea includ:
• Varsta. Copiii si tinerii sunt mult mai susceptibili de a dezvolta o durere in gat. Copiii sunt mai predispusi la dezvoltarea streptococului, cea mai frecventa infectie bacteriana asociata cu o durere in gat.
• Fumatul sau expunerea la fum. Fumul de tutun contine sute de substante chimice toxice care pot irita mucoasa gatului.
• Alergiile. Cei care sufera de alergii sezoniere sau care sunt alergici la praf, la mucegai sau la parul animalelor de companie, este mult mai probabil sa dezvolte dureri de gat, comparativ cu persoanele care nu sufera de alergii.
Simptomele durerilor in gat
Printre cele mai frecvente simptome asociate durerilor de gat putem include:
• senzatie de gat uscat, aspru sau umflat;
• durere la inghitire, la respiratie sau vorbire.
Faringita apare de obicei din cauza unei infectii care are simptome suplimentare, de exemplu, in cazul in care aceasta este cauzata de o raceala, este posibil sa prezentati, de asemenea, tuse, febra, stranut, dureri in tot corpul sau rinoree apoasa (curge nasul).
In cele mai multe cazuri, cauza, cum ar fi o raceala sau o gripa, se va rezolva in termen de o saptamana, mai rar durerea in gat este cauzata de ceva care necesita un tratament specific pentru a va simti mai bine.
Semnele care pot sugera o cauza mai grava a durerilor in gat
• Pete albe sau puroi pe amigdale sau gat;
• Incapacitatea de a inghiti ;
• Durerea in gat, care nu trece de la sine sau care reapare continuu;
• Varsaturi;
• Eruptii cutanate;
• Dureri de cap;
• Amigdale umflate, rosii;
• Febra mare, peste 38,5 ° C la copiii sub 6 luni sau 39,5 ° C la copiii mai mari si adulti.
Cele mai multe dintre conditiile care provoaca durerile de gat nu sunt grave si dispar singure, fara a provoca complicatii. Cu toate acestea, unele infectii bacteriene si virale pot duce la alte probleme mai grave. Streptococul este o bacterie care poate declansa multe alte probleme, dintre care amintim:
• Amigdalita;
• Infectii ale sinusurilor (sinuzita);
• Otita;
• Scarlatina, o boala caracterizata printr-o eruptie cutanata;
• Inflamarea rinichilor (glomerulonefrita);
• Febra reumatica, care poate deteriora organe, cum ar fi inima.
Semne si simptome ale streptococului:
• Durere la inghitire;
• Amigdale rosii si inflamate, uneori cu pete albe sau dungi de puroi;
• Glandele gatului (ganglioni limfatici), moi la atingere si umflate;
• Febra;
• Dureri de cap;
• Eruptii cutanate;
• Dureri de stomac si, uneori, varsaturi, in special la copiii mai mici.
Mononucleoza infectioasa este o infectie virala, care poate duce la complicatii, inclusiv:
• Inflamatie sau ruptura de splina;
• Inflamatie a ficatului (hepatita);
• Niveluri scazute de celule implicate in coagularea sangelui (trombocite);
• Anemie;
• Inflamatie a inimii;
• Leziuni ale nervilor, chiar pana la a determina paralizie;
• Amigdalele umflate, care pot duce la obstructia cailor respiratorii.
Printre semnele si simptomele mononucleozei se intalnesc:
• Oboseala;
• Slabiciune;
• Durere in gat, care nu se amelioreaza cu antibiotice;
• Febra.
Diagnosticul durerilor in gat
De cele mai multe ori, medicul pune diagnosticul de faringita pe baza unei vizite: in timpul evaluarii, este posibil ca medicul sa controleze si sa gaseasca roseata si un gat umflat si dungi albe sau puroi pe amigdale.
Desi aceste semne indica o infectie, nu exista nicio cale sigura de a spune daca este vorba de surse virale sau bacteriene. Pentru acest motiv, se pot efectua 2 tipuri de teste:
1.testare rapida streptococi;
2.cultura bacteriana cu tampon.
In acest fel se poate verifica prezenta bacteriilor care cauzeaza durerea in gat. In ambele cazuri, medicul va trece un tampon steril pe partea din spate a gatului si amigdalelor pentru a obtine un esantion de secretii.
In trecut, singura modalitate de a diagnostica cu exactitate cauza durerii in gat a fost de a analiza aceste secretii in laborator, printr-o procedura care putea dura pana la doua-trei zile. Acum, medicul foloseste un test rapid care poate detecta prezenta de infectii bacteriene in cateva ore. Cu toate acestea, din moment ce un numar mare de infectii pot fi depistate de testele rapide, medicul dumneavoastra poate decide sa efectueze teste suplimentare de laborator.
Ingrijire si tratament
Pentru a usura durerea in gat, puteti lua unele medicamente antiinflamatorii sau un analgezic care amelioreaza durerea. Cele mai multe dintre durerile in gat dispar fara niciun tratament, de multe ori intr-o saptamana. Acest lucru este cu siguranta pozitiv, pentru ca nu exista niciun tratament medical pentru o durere in gat cauzata de infectii virale, dar consumul de multe lichide si mai mult somn poate ajuta in viteza de vindecare.
In timpul bolii, asigurati-va ca veti bea multa apa si veti consuma alimente lichide, cum ar fi supe si ciorbe. Nu consumati bauturi carbogazoase sau care contin cafeina. Daca inghitirea este extrem de dureroasa, incercati sa sorbiti supa printr-un pai.
Tratamentul infectiilor bacteriene
La un moment dat, medicii tratau in mod automat toate gaturile inflamate cu antibiotice, atat pentru a vindeca infectia, cat si pentru a preveni complicatii periculoase, ca de exemplu febra reumatica. Acum, ei sunt mult mai putin inclinati sa prescrie antibiotice, deoarece abuzul acestora a dus la o crestere alarmanta a bacteriilor rezistente la antibiotice. In plus, cele mai multe cazuri de dureri de gat nu sunt cauzate de bacterii, astfel antibioticele nu vor servi niciunui scop.
Daca medicul va recomanda sa luati un antibiotic, este esential sa va conformati cu un ciclu complet de tratament, chiar daca va simtiti mai bine inainte de terminarea curei. Acest lucru ajuta la prevenirea reaparitiei infectiei. Acesta previne, de asemenea, ca bacteriile sa devina rezistente la medicamente. In cazul in care copiii aflati sub terapia cu antibiotice se simt bine si nu au febra, atunci ei se pot intoarce la scoala, de obicei 48 de ore dupa inceperea tratamentului.
Text: Alexandra Lupu