Ai lucrat din greu, ai facut multe ore suplimentare si te-ai asigurat ca fiecare activitate de-a ta va fi perfecta. La telefon, familia si prietenii te prind cu greu, intalnirile in oras cu partenerul de viata se fac doar in urma unei programari in agenda. De masa de pranz, de cina in familie, nici nu mai are rost sa vorbim. Sa fi pus oare jobul stapanire pe intreaga ta viata? Afla in randurile de mai jos.
Esti sau nu workaholic?
Conform statisticilor, o treime dintre oamenii cu varste cuprinse intre 25 si 44 de ani au fost identificati ca fiind dependenti de munca, in anul 1998. Mai mult de jumatate, aproximativ 4,9 milioane, au recunoscut ca sunt ingrijorati ca nu au suficient timp pentru familie si prieteni.
Intr-o societate in care dedicarea pentru munca este ceva de laudat, dependenta de munca nu este atat de vizibila. “Este usor sa ratezi semnele in societatea noastra”, a declarat Ronald Burke, profesor de comportament organizational la Scoala de Business Schulich, Universitatea York, din Toronto. “Dependentii de munca sunt recompensati. Dar ce se intampla in sufletele lor atunci cand semnele durerilor lor nu sunt vizibile?”
Care sunt semnele?
Un dependent de munca este preocupat de munca, fie ca se afla la job sau nu. Spre deosebire de cineva care pur si simplu lucreaza din greu, un dependent se simte obligat sa lucreze, nu este in masura sa delege altora din treburile lui, este mult mai stresat, este un perfectionist si poate vedea in jobul sau o evadare. “Este motivul pentru care majoritatea dependentilor de munca aleg sa lucreze si ore suplimentare, fara ca cineva sa ii roage sa faca acest lucru. Jobul incepe sa faca parte din vietile lor si cu greu pot trai fara sa le zboare gandul intr-acolo”.
Alte semne includ orele suplimentare de lucru, mesele neglijate, refuzul de a-si lua zile libere si rezolvarea mai multor sarcini care, in mod normal, ar trebui indeplinite de mai multe persoane. Intr-o etapa intunecata, “un dependent de munca este cineva care a devenit paralizat emotional si este dependent de putere si control”, spune Barbara Killinger, psiholog si autorul cartii “The Respectable Addicts” (Key Porter Books, 2004). “Workaholicii vin, de obicei, dintr-o familie dependenta de munca, un teren propice pentru perfectionism.”
Temerile de esec, plictiseala, lenea, descoperirea si cresterea paranoiei, oboseala si comportamentul neobisnuit duc involuntar la pierderea sentimentelor, la incapacitatea de a comunica in mod clar lucruri care pot genera atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale si chiar sinucidere, explica Killinger. “Cu cat esti mai obsedat de munca, cu atat intri mai adanc intr-un cerc vicios”.
Tehnologia este, deseori, cel mai mare dusman al dependentului de munca. Cu telefoane mobile, laptopuri, faxuri si pagere, “se poate lucra 24/7”, spune Burke. “Pentru acei oameni care sunt dependenti de munca, aceste tehnologii reprezinta aurul”.
Sfaturi pentru recuperare
Deci, cum se poate recupera un workaholic? “Este un drum lung, lent”, spune Killinger. Recunoasterea precoce si prevenirea sunt esentiale. Terapia clinica pentru schimbarea individuala si organizationala poate fi o solutie buna. In final, scopul este de a echilibra viata profesionala, de a reda importanta cuvenita vietii de familie, lucruri care atenueaza problemele de sanatate si cresc calitatea muncii.
Text: Andreea Popescu