Plansul este o descarcare a unei tensiuni nervoase, a unei stari de disconfort psihic cu efect imediat asupra oricarui parinte. Pentru a sti cum sa procedam, pentru a-l face pe micut sa nu mai planga, orice mamica sau tatic trebuie sa cunoasca motivele acestui comportament.
Ce s-a intamplat, de ce plange…
Majoritatea parintilor stiu ca, atunci cand copilul plange, fie ii este foame, sete, frica, frig sau cald sau si-a murdarit lenjeria sau a obosit din pricina miscarii. Este adevarat ca acestea sunt principalele cauze care declanseaza mecanismul de plans instinctiv, inconstient, semnalizand adultilor necesitatea de a fi ajutat.
Pentru a depista daca este sau nu vorba de unul din motive, este logic ca parintele sa elimine rand pe rand toate aceste motive posibile, fara a se rezuma numai la a-l hrani, schimba si inveli pe micut. In afara acestor cauze, deja ultracunoscute, exista si alte surse exterioare provocatoare de stari de disconfort, cel putin la fel de puternice ca si cele amintite anterior:
1. Schimbarea mediului, a decorului camerei de dormit sau joaca obliga sistemul nervos la un surplus de adaptare, asociat cu o teama de necunoscut. Acest lucru conduce in final la aparitia starii de panica si foarte frecvent la plans. Decorul camerei pe care copilul se simte stapan nu trebuie schimbat radical la o varsta cuprins? intre 6 si 20 de luni.
2. Radiatiile X (particule alfa) emise de ecranul televizorului, extrem de nocive pentru glanda epifiza si sitemul nervos declanseaza automat, fie reflexul de plans, fie pe cel de ras, in functie de starea psihica de moment a copilului. Nu este indicat ca un copil mic sa stea in camere cu un televizor aprins. Cercetatorii neurobiologi de la Universitatea din Toronto (Canada) au descoperit in vara acestui an, ca radiatiile X, produse chiar si de ecranul unui televizor mic, de voiaj, poate produce o scadere a secretiei de dopamina (hormon produs de creier) cu rol in declansarea unor stari psihice negative, inclusiv a celor care declanseaz? plansul. Specialistii in psihiatrie pediatrica interzic vehement prezenta copiilor pana la un an si jumatate in incaperi in care televizorul sau monitoarele calculatoarelor sunt deschise.
3. Efectul undelor electromagnetice, datorat telefoanelor mobile deschise, produc o uriasa incarcare electrica a unor zone din partea mediana a hipotalamusului (zona a creierului implicata in modelarea starilor emotionale) manifestata prin blocarea transmiterii unor substan?e pe caile nervoase, precum betaendorfinele (hormonii placerii, produ?i de celulele nervoase). Blocarea brusca a circulatiei hormonilor placerii conduc la o resimtire a unei intense stari de disconfort, care alarmeaza intregul creier, care va comanda declansarea plansului. Fenomenul se manifesta si la adulti, in special la femeile sensibile, in proportie de 2,5%.
4. “Panica singuratatii”, este unul din motivele frecvent intalnite la 80-90% dintre copii. Copilul mic, lasat singur o perioada sau intr-o sitautie si mai grava, in apropierea unei persoane necunoscute, va da alarma prin plans. Acest fenomen apare si in cazul in care unul din parinti sau cineva cunoscut, apropiat, se afla intr-o stare de stres.
5. Excesul de somn la copiii mici si prescolari deregleaza in proportie de 68% fiziologia scoartei cerebrale din zonele temporale si parietale, regiuni care pot comanda aparitia plansului. Un copil de varste cuprinse intre 1 si 3 ani, trebuie sa doarm? maximum 10 ore. Somnul de dupa-amiaza, intre orele 16 si 19, s-a dovedit a fi nociv pentru sanatatea psihica, fiind preferat mai curand un somn la orele amiezii 12:30-13:30.
Plansul benefic
Dar plansul copiilor nu se declanseaza numai ca mod de semnalizare a unor stari de disconfort, ci poate aparea spontan, in urma descarcarii accidentale a unor hormoni nervosi. Plansul este un exercitiu psihic de exteriorizare a durerii, cat si unul fizic, necesar maturizarii muschilor mimicii in comunicarea non-verbala. Acest gen de plans, de tip gimnastic, este extrem de util dezvoltarii normale a intregului sistem nervos si mai cu seama a laturii afective a creierului.
De regula se manifesta prin vocalize putin sonore, cu sunete de tip “tuse” in ritm foarte regulat, monoton, iar miscarile globilor oculari sunt foarte lente, iar privirea vie si vesela. Nu se recomanda intreruperea de catre parinti a acestui tip de plans. In cazul in care acesta nu evolueaza spre un alt tip de plans, datorita altor cauze, care pot interveni ulterior.