O veste tristă, o scenă dramatică la cinema, un stres intens… Și izbucnim în lacrimi. Plânsul, da, ajută! Dar nu numai: plânsul are multe alte funcții și numeroase calități. Ne-am hotărât să punem câteva întrebări femeilor despre…lacrimi.
Farmaciștii Catena recomandă Magneziu B complex de la Benesio, o combinație de Magneziu și complexul de Vitamina B (B1, B2, B3, B5, B6, B12 si acid folic) care contribuie la metabolismul energetic normal, la reducerea oboselii și extenuării, la menținerea sănătății psihice și la funcționarea normală a sistemului nervos.
Se consideră că femeile sunt de două ori mai vulnerabile la depresie decât bărbații, iar depresiile sunt mai intense de cinci ori toamna decât în celelalte anotimpuri. Sindromul premenstrual, menopauza, perioada post-natală, sunt echivalentele depresiilor prin definiție. Lacrimile provocate de scenele dramatice de la televizor apar deoarece demonstrația vizuală a emoțiilor impresionează mai mult femeile decât bărbații.
Lacrimile sunt specifice femeilor?
Înainte de toate, parametrul cultural joacă un rol important. În Occident, în secolele XIX și XX, bărbatul trebuia să fie viril, puternic, de neatins și, mai presus de toate, să nu arate adversarului emoțiile. Interesant este că, din contra, în Antichitate, în epoca Medievală și în epoca Renașterii, bărbații plângeau enorm fără a se simți lezați în propria virilitate. Verdict: lacrimile nu sunt proprii femeilor, ci speciei umane. Bărbații nu plâng acum pentru că în cultură noastră nu este o exprimare acceptată. Represia lacrimilor este dobândită. Altfel spus, generațiile de părinți ii învață pe copii „ Nu plânge! Un bărbat adevărat nu plânge niciodată”.
Poate fi vorba și de o problemă hormonală?
Factorul cultural nu explică complet prezența lacrimilor. Trebuie luată în considerare și problema hormonala. „Este adevărat că plâng foarte ușor, și am observat că aceste crize apar cu câteva zile înainte de menstruație. Este suficientă o remarcă răutăcioasă și izbucnesc în lacrimi! Am încercat să mă controlez, dar nu mă pot opri”, spune Gabriela, 28 ani.
În perioadele stresante, înceracă StresControl de la Naturalis, un supliment alimentar cu efect benefic asupra stărilor emoționale și a capacității organismului de a se adapta la situațiile de stres.
La femeile cu sindrom premenstrual, această perioada poate prezența asemănări cu depresia: fragilitate, oboseală, iritabilitate, tristețe, somnolență, bulimie zaharată, agresivitate etc. Femeile însărcinate constată o legătură evidență între lacrimi și venirea bebelușului : „Nu am obiceiul să plâng din orice dar când eram însărcinată plângeam tot timpul! La cinema, când citeam, când ascultăm muzică, și chiar în față televizorului! Devenisem ultrasensibila”, spune Ioana, 35 ani. În concluzie, schimbările hormonale ne pot face mai sensibile decât în mod obișnuit.
A plânge sau a râde este o alinare
Izbucnești în lacrimi la cea mai mică contrazicere? E normal! Lacrimile ne pot face bine. Ele joacă un rol purificator. Este un mod de a ne relaxa, de a elibera tensiunile acumulate. Specialiștii cred că plânsul facilitează secrețiile de endorfine, adesea numite „hormoni de fericire”, de unde această senzație de relaxare. Efectul este evident pentru Carmen, 27 ani: „Adesea, când nu mă simt bine, când am, de exemplu, probleme la serviciu sau când mă cert cu iubitul meu, lacrimile îmi curg instantaneu. Este că și cum elimin toată supărarea care s-a acumulat în mine. După ce plâng mă simt mai bine”. În acest sens, a plânge echivalează cu a rade. Totodată, spunem „după ras vine și plâns”, ceea ce se observă adesea la copiii mici : ei rad, rad și apoi fără motiv încep să plângă. Pentru ei există o continuitate între ras și lacrimi. Absența lacrimilor e un semn de alarmă : marii depresivi nu prea plâng. Privați de emoție, ei sunt incapabili de a se proteja în viitor și sunt indiferenți la restul lumii neștiind să plângă. În acest sens, lacrimile sunt un semn bun de sănătate.
Un semn universal
Lacrimile sunt un mod de comunicare. Femeile comunica mai bine decât bărbații. De ce? Deoarece ele nu se sfiesc să-și arate emoțiile, pe când bărbații se străduiesc să fie stăpâni ai gestului. Bărbații acționează, femeile comunica. Această funcție de comunicare este foarte importantă pentru că ea permite să dea un semnal universal care să fie captat de toată lumea. Plângem de fericire, de tristețe. Este un semnal pară-verbal la fel de arhaic că surâsul. Surâsul și lacrimile sunt în mod egal pline de subtilitate și aparțin limbajului
Lacrimile sunt o alternativă la violență
Ce e mai emoționant decât o femeie plânsă, pierdută, căutând consolare și alinare? Totodată, lacrimile și realizarea unei dorințe sunt adesea puse în opoziție spunând clar bărbatului ce are de făcut. Lacrimile sunt o alternativă la violență. Nu e nimic mai dezarmant pentru o persoană violență decât să aibă în față pe cineva care plânge. În acest sens, lacrimile au un rol anti-violență important.
Între emoție și anatomie
Din punct de vedere pur mecanic și psihologic, lacrimile sunt secreții produse de glandele lacrimale pentru a proteja ochii împotriva agresiunilor exterioare. Când avem un fir de praf în ochi glandele se activează și „vânează” intrusul cu un „jet” de apă. Aceleași glande acționează la stimularea unui nerv cranian care transmite emoțiile noastre. Râsul, tusea, căscatul, stările de vomă fac ochii să lăcrimeze. Același lucru se întâmplă la o lumina puternică, un șoc sau chiar la adierea vântului. Lacrimile ne spun cât de obosiți suntem, cât de curat este aerul, ne exprimă emoțiile. Ele sunt semnul sănătății psihice și fizice.