Studiile confirmă faptul că respectul de sine auto-raportat dă o corelaţie pozitivă a stării emoţionale. Dacă ne lipsim de acesta, spun studiile de la nivel mondial, că vom suferi un declin emoţional profund, care poate, în timp, să ducă până la depresie.
De ce este atât de dificil să creştem încrederea în noi?
Un profesor de neuroştiinţe a facultăţii Duke din Statele Unite spune că există peste 30 de mii de articole şi capitole din cărţi destinate stimei de sine şi că astăzi putem evalua acest lucru prin gradul în care ne simţim în pielea noastră.
În anii 90, un alt specialist, care a inventat sociometrul, a ajuns la concluzia că gradul în care ne evaluăm pe noi înşine este influenţat de părerea celorlalţi. Acest efect se numeşte valoare relaţională, măsurată prin “ochii” persoanelor din viaţa noastră. Dacă aceştia cred lucruri negative despre noi, aceeaşi părerere o vom avea şi noi.
Ce înseamnă stima de sine pentru creier?
Sociometrul rămâne cea mai concludentă măsurătoare a stimei de sine, bazat pe studiile care privesc activităţile neuronale. Anumite regiuni din creier sunt asociate cu modificările de stimă, creierul având anumite reacţii la acceptarea şi respingerea socială.
Potrivit unui studiu realizat în 2016, în care 26 de femei şi 14 bărbaţi au fost scanaţi cu ajutorul unor aparate RMN s-au descoperit aceste activităţi cerebrale. În momentul în care repondenţii vedeau fotografii cu anumiţi oameni şi trebuiau să recunoască dacă le-ar putea fi acestora prieteni, creierul lor dădea răspunsul înainte.
La începutul acelei luni, cercetătorii au folosit chestionare pentru a crea profiluri Bumble pentru 20 dintre participanți, inclusiv detalii despre calitățile lor, despre defectele lor şi despre cele mai mari temeri ale acestora.
Aşadar, în urma acestui studiu s-a descoperit că activitatea în cortexul prefrontal ventromedial – o regiune a creierului importantă pentru evaluare – este modelată de modul în care ceilalți ne percep.
O cercetare similară a descoperit că creierul suferă modificări puternice atunci când aşteptăm răspunsul din parte unei persoane care are o părere despre noi, fie ea pozitivă sau negativă. În această perioadă anticipativă, cercetătorii au văzut o mulțime de activități în striatul ventral – o componentă a circuitelor de recompensare ale creierului – și cortexul prefrontal dorsomedial – zona care încearcă să deducă ce gândesc ceilalți.
Cu cât persoanele sunt mai sensibile la respingerea potențială, cu atât răspunsurile creierului sunt mai ample în ambele regiuni. Acestea explică de ce stima de sine s-ar putea scufunda atunci când așteptăm feedback – fie că vorbim de o postare pe Instagram sau o critică din partea șefului cu privire la un proiect.
Care sunt norocoşii cu cel mai ridicat self-esteem?
Genele joacă un rol important în creşterea stimei de sine. Se spune că persoanele cu o situaţie financiară bună au o părere mai bună despre ei. Dar nu trebuie neglijat nici mediul. Majoritatea studiilor arată că self-esteem-ul este afectat de evenimentele din viaţa noastră. De exemplu, persoanele cu rezultate bune la învăţătură, cele care îşi găsesc uşor locuri de muncă şi sunt înconjurate de prieteni, au mai multă încredere în ele. Pe de altă parte, dacă acestea suferă o respingere socială vor avea parte de eşec şi li se va dezvolta neîncrederea. Astfel de schimbări pot crea probleme grave de sănătate, pot da anxietate şi chiar depresie.
Cum creştem stima de sine?
O profesoară de psihologie și neuroștiință de la Universitatea din Carolina de Nord, cercetează activitatea creierului în urma emoțiilor și explică faptul că dacă ne gândim la un cuvânt este suficient pentru a activa sentimentele de asociere a acestuia. De exemplu, cuvântul „floare” acţionează toate senzațiile senzoriale, motorii și emoționale din creier.
Dacă ne gândim la cuvinte precum: „prost”, „gras”, „urât”, „inteligent”, „subţire”, „drăguţ”, creierul face o analiză profundă şi apare acelaşi efect de memorie a unei persoane sau a unui obiect care în subconştientul nostru este asemenea descrierii.
Specialiştii au mai descoperit că femeile sunt cele care iniţiază astfel de discuţii, care scad self-esteem-ul altor persoane, acestea vorbind adeseori despre aspectul celorlalţi.
Paşi pentru îmbunătăţirea self-esteem-ului
- Concentrează-te pe performanţe şi obiective
Pentru început, treci de la motivaţia privind estetica pe perfomanţă şi obiective. În sport, asta înseamnă să-ţi atingi ţelul şi să te concentrezi asupra unui aspect. Apoi, repetă-ţi în gând “eu pot face asta”, dar şi alte sintagme pozitive precum “Eu sunt puternică”, “Eu pot face imposibilul – posibil”.
- Complimentează-te
Obiectivul de această dată este să te poţi uita în oglinda fără să-ţi critici anumite părţi ale corpului. Concentrează-te pe o calitate şi răsplăteşte-o cu un compliment. Astfel vei ajunge să prioretizezi anumite lucruri din viaţa ta.
- Practică auto-compătimirea
Specialiştii recomandă să fim mai îngăduitoare cu noi însene. Persoanele care se auto-compătimesc mai des, sunt cele care se plâng cel mai puţin de neajunsurile personale.
Stima de sine, adică modul în care ne evaluăm pe noi înşine este diferită de auto-compătimire, adică felul în care ne tratăm pe noi înşine. Oamenii care sunt mai auto-compătimitori sunt mai puțin susceptibili să vorbească cu ei înșiși în moduri care le scad stima de sine. Aşadar, schimbarea modului în care vorbim cu noi înşine poate schimba modul în care ne simțim față de corpurile noastre.
Text: Bettina Cristea
Photo: Freepik