Statisticile somnologilor arată că un procent mare de copii prezintă tulburare de somn.
Tehnologia actuală oferă acces la comunicare permanentă și ne dorim să stăm parca mereu conectați la informații, iar programul prelungit de lucru al adulților și activitățile școlare și extrașcolare ale copiilor au devenit ceva obișnuit.
Toate acestea conduc de multe ori la minimizarea sau chiar ignoararea importanței somnului. E nevoie de un efort suplimentar pentru a „rezista” la tentațiile tehnologiei și provocările vieții cotidiene și a ne respecta nevoile fiziologice ale organismului, după cum ne-a explicat dr. Mihaela Oros, specialist în somnologie pediatrica și Coordonator al Centrului de Somnologie Pediatrică Regina Maria.
Mirela Retegan: „Joaca e limbajul iubirii dintre parinti si copii“
Specialistul a trecut în revistă o serie de aspecte esențiale legate de importanța somnului în dezvoltarea armonioasă a copilului şi de tulburarea de somn la copii.
Somnul, un proces dinamic
Considerat multă vreme o stare pasivă, în prezent se știe faptul că somnul este un proces dinamic important în care creierul este activ. În timpul somnului au loc o serie de procese precum secreția hormonilor de creștere, a prolactinei, testosteronului, sinteza proteinelor, îmbunătățirea funcțiilor imune, iar informația recepționată în timpul zilei este consolidată în timpul somnului. Alături de alimentație, somnul este așadar o necesitate fiziologică majoră – nutriția și somnul fiind esențiale pentru reglarea metabolică la copii, punctează doctorul Mihaela Oros.
Când se vorbește despre nutriție, doctorul observă că se discuta în același timp despre mărimea porțiilor (cantitatea de mâncare) cât și despre nutrienții importanți (calitatea alimentelor). În același sens, pentru ca somnul să își îndeplinească „funcțiile” amintite, este nevoie să dormim un anumit număr de ore – cantitatea de somn să fie cea necesara și să dormim bine, somn legat, liniștit, fară prea multe treziri – deci somnul să aibă și calitatea necesara.
De aceea este indicat să ținem cont de factorii care afectează cantitatea și/sau calitatea somnului pe termen lung, pentru că pot duce la ceea ce se numește deprivare de somn. Necesarul de somn este determinat de diferiți factori, în principal vârstă, caracteristici individuale și genetice sau ritmul circadian. Datorita ritmului de creștere foarte rapid, bebelușii au o nevoie mai mare de somn (în decursul a 24 de ore), ei dorm intervale de somn scurte, ritmul somn-veghe fiind modulat de senzația de foame-sațietate.
Pe măsură ce copiii cresc, necesarul de somn începe să scadă, reducerea duratei somnului devine din ce în ce mai evidentă către vârsta de școlar și apoi către adolescență. Afectarea somnului prin durata mai scurtă sau calitatea slabă a acestuia (treziri frecvente, somn agitat), poate duce la probleme comportamentale și la afectarea performanțelor cognitive, efecte asupra creșterii și deprimarea sistemului imun, anxietate, afectare metabolică și chiar probleme cardiovasculare, enumera specialistul în somnologie pediatrică.
1 din 10 copii prezintă tulburări de respirație în timpul somnului
Dacă ne întrebam cât de rare sau cât de frecvente sunt problemele de somn la copii – cifrele din literatura medicală arată că în jur de 30% din copii pot prezenta un tip de tulburare de somn pe perioada copilăriei, sau cu alte cuvinte 1 din 3 copii suferă la un moment dat de o tulburare de somn.
Frevente sunt problemele de somn la copii – cifrele din literatura medicală arată că în jur de 30% din copii pot prezenta un tip de tulburare de somn pe perioada copilăriei, sau cu alte cuvinte 1 din 3 copii suferă la un moment dat de o tulburare de somn.
Dependenţa copiilor faţă de tehnologie
„Multe din aceste tulburări de somn nu sunt afecțiuni organice, fiind astfel importantă identificarea factorilor care influențează calitatea somnului precum zgomotele și lumina din camera în care dorm copiii (incluzând aici și lumina albastră de la telefoane, calculatorul și televizorul), temperatura, uscăciunea și calitatea aerului. Acestea sunt câteva din variabilele pe care le putem influența și care pot avea un impact semnificativ asupra calității și chiar a numărului de ore de somn. De reținut este că întârzierile orei de culcare, de tipul «încă un desen animat și apoi ne culcăm», cu care părinții sunt obișnuiți, se acumulează în cursul unei săptămâni și pot duce la deprivare de somn cu consecințe asupra funcțiilor emoționale și cognitive ale copiilor”, avertizează Mihaela Oros.
Și zgomotele din mediu reprezintă un alt factor important care influențează ritmul somn-veghe. Studiile efectuate au arătat că zgomotele în timpul somnului – fie că este vorba de trafic, vecini sau sunt zgomotele din casă – pot scădea intensitatea somnului, apar treziri frecvente în timpul nopții și poate creste secreția hormonilor de stres.
Exista însă și afecțiuni importante cum ar fi tulburările de respirație în timpul somnului, cu forma cea mai severă apneea în somn de tip obstructiv – care sunt mai cunoscute de la vârstă adultă (sunt mulți adulți care sforăie, au făcut investigații de somn și au necesitat apoi tratament) însă aceste probleme apar și la copii. O cercetare efectuată în acest sens pentru țara noastră a arătat faptul că 1 din 10 copii prezintă riscul unor tulburări de respirație în timpul somnului.
Doctorul Mihaela Oros atrage atenția că la copii, față de adulți, aceste tulburări de respirație care pot duce la scăderea oxigenării în timpul somnului, apar într-un moment în care copiii sunt în plină dezvoltare și pot avea impact pe termen lung. „Acolo unde este necesar, se pot face investigații în timpul somnului și în cazul copiilor – poligrafia cardiorespiratorie sau polisomnografia – care pot evidenția dacă sunt modificări, urmând să fie stabilit un plan de tratament”, subliniază medicul.
Foto Shutterstock, PR