Celulele stem, numite si “celule blank”, au capacitatea de a se dezvolta in mai multe tipuri de celule ale organismului. Ele functioneaza ca un sistem de reparare a corpului, avand capacitatea de a crea tesut si de a inlocui, practic, orice celula a corpului.
Sangele din cordonul ombilical al copilului nou-nascut contine o cantitate mare de celule stem ce pot fi folosite ca tratament in peste 70 de boli. Aceste celule, denumite si celule primordiale, se mai pastreaza in cantitati mici in corpul adultilor, in maduva spinarii si in sange. Indiferent daca sunt extrase la nastere, din cordonul ombilical, sau in timpul vietii adulte, din maduva, aceste celule se pot reintroduce in corp pentru a inlocui tesuturile bolnave sau necrozate.
Recoltarea, imediat dupa nastere
Celulele stem din cordonul ombilical sunt de preferat celor care se extrag de la adulti, din maduva spinarii, din urmatoarele motive:
- Doctorul obstetrician poate recolta maximum 150 ml de sange placentar din cordonul ombilical al copilului, insa procedura nu este dureroasa nici pentru mama, nici pentru copil si nu interfereaza deloc cu procesul nasterii. Recoltarea celulelor stem din maduva necesita o interventie chirurgicala.
- Spre deosebire de maduva, sangele ombilical este imediat disponibil atunci cand este necesar, daca este colectat si stocat in banca. El poate fi folosit pe viitor de catre donator, un membru al familiei sau un alt beneficiar.
- Celulele din sangele ombilical sunt cele mai „tinere” si cele mai adaptabile dintre celule, iar corpul le accepta cel mai repede in „sistemul” sau. De asemenea, ele au un potential mai mare de „compatibilitate” decat cele din maduva spinarii, ceea ce inseamna ca donatorul si pacientul nu trebuie sa fie „perfect compatibili”.
- Mai mult, ele sunt mai rezistente la infectii, au mai putine efecte secundare si necesita mai putine medicamente dupa transplant decat celulele stem din maduva osoasa.
Dupa ce sangele recoltat este testat pentru a verifica daca este contaminat sau nu, acesta este conservat in banci speciale, pana in momentul in care copilul, devenit adult, sau o ruda are nevoie de celulele stem pentru tratarea unei afectiuni grave.
Ce boli vindeca ?
La ora actuala, celulele stem pot fi folosite in peste 70 de afectiuni, cum ar fi: leucemii, limfoame, anomalii, boli congenitale metabolice si ale sistemului imun (Sindromul Omenn, Wiskott-Aldrich etc), boli fagocitare, diverse tipuri de cancer, anomalii plachetare mostenite etc. Lista nu se opreste aici: la nivel international, se afla in desfasurare o serie de cercetari pentru descoperirea mai multor boli care pot fi tratate prin transplantul de celule stem. Spre exemplu, se testeaza deja pe pacienti eficienta transplantului de celule stem atat in cazul anumitor boli autoimune (diabet tip I, Lupus) si ale sistemului nervos central (scleroza multipla, paralizie cerebrala, encefalopatie etc), cat si in cazul tumorilor canceroase precum cancer de san, Sarcom Ewing si carcinom renal si al bolilor de inima (infarct miocardic).
In faza de studii: Parkinson si Alzheimer
In stadiul experimental (fara ca metoda sa fi fost testata pe oameni), se afla tratamentul cu celule stem al bolilor Alzheimer si Parkinson.
Declansarea bolii Parkinson este determinata de distrugerea neuronilor dintr-o anumita regiune a creierului. Boala se caracterizeaza prin pierderea capacitatii de control a miscarilor voluntare asociata cu un tremor al extremitatilor. In prezent, tratamentul acestei boli consta in administrarea de levodopa, substanta pe care creierul o transforma in dopamina (neurotransmitator care lipseste in cazul persoanelor afectate). Insa, cu timpul, efectul substantei administrate scade, in timp ce efectele secundare ale bolii se accentueaza. In cazul in care, in urma studiilor, se vor putea obtine celule nervoase viabile si functionale pe baza tratamentului cu celule stem, se poate incerca transplantarea acestora si inlocuirea celor bolnave. De asemenea, acelasi tratament ar putea fi folosit si in cazul bolii Alzheimer, boala ce afecteaza zone ale creierului care controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul.
Text: Elena Diaconu