Marin: Ma numesc Marin si am 40 de ani. V-am citit unele dintre raspunsurile la scrisorile cititorilor si am speranta ca ma veti ajuta si pe mine. Cu ani in urma, elev fiind, eram indragostit de o colega de clasa.
Cum se intampla mai intotdeauna intre colegi, nu am avut curajul sa-i marturisesc sentimentele mele. Ea era fiica unor personalitati ale timpului, era alintata, frumoasa, toti baietii o iubeau, cat despre mine, eu eram un baiat timid, dar cu niste ochi albastri patrunzatori. Ochi care atunci nu o vedeau decat pe EA. Scoala s-a terminat si noi am plecat in viata fiecare pe drumul sau. A urmat facultatea, noi colege, noi prietenii. Din cand in cand, in momentele mele de singuratate, mi-o aminteam pe fata bruneta cu ochii verzi, vesela, sprintara, sigura pe ea. Apoi m-am indragostit de o alta fata, studenta si ea, si am crezut ca mi-am gasit jumatatea! Acum sunt casatorit de ceva timp si am si doi copii pe care ii ador. Dupa cum se spune, sunt un sot model si un tata perfect! Nu mi-am inselat niciodata sotia, suntem o familie linistita, care isi face planuri de viitor pentru copii. Si, deodata, soarta mi-a scos-o in cale pe EA. Iubita mea din liceu. O clipa ne-am privit in ochi si parca timpul s-a oprit in loc, tot trecutul a reaparut, fluturi au inceput sa ma impresoare si nu mi-am dorit decat sa fiu cu EA. A urmat o perioada minunata in care parca zburam. Si EA are doi copii, putin mai mari decat ai mei, dar ea e libera (divortata) si poate sa-si traiasca viata asa cum doreste. Eu insa…?! Cum acasa eram tot mai distant si rece, sotia mea a inteles ca am pe altcineva. Au urmat scenele neplacute, certuri, lacrimi, amenintari (ca-mi ia copiii). Ma rog, tot tacamul. Am fost nevoit sa ma despart de… EA ! IUBITA MEA DIN LICEU. Dar inima-mi plange! Nu pot sa-mi iau gandul de la relatia noastra… Nu stiu ce sa fac. Sa divortez, sa renunt la copii sau sa-mi sfasii inima. Va rog, un sfat, daca puteti!!!
Cezara Dafinescu: Mi-e foarte greu sa-ti dau un sfat. Numai inima ta te poate calauzi. Eu n-am sa-ti dau sfaturi stereotipe: nu divorta, orice s-ar intampla, nu-ti strica familia… La randul meu, am renuntat la o casnicie de ani, pentru o mare dragoste! Numai tu poti sti daca persoana pe care o iubesti este acea fiinta minunata cu care vrei, trecand peste orice piedici, sa imbatranesti.Eu pot doar sa te atentionez sa nu iei drept marea dragoste… o pasiune de moment. Analizeaza-te cu responsabilitate, daca nu cumva este vorba despre… orgoliul copilului neluat in seama cu ani in urma… Apoi, analizeaza daca te mai leaga ceva de sotia ta (in afara de copii). Nu trebuie sa renunti la fericirea ta doar pentru ca nu ti se va permite sa-ti vezi copiii. Esti tatal lor si asa vei ramane in veci. Amenintarile astea sunt josnice. Nu poti pastra langa tine un suflet care nu te mai vrea, folosindu-te de fiintele nevinovate – copiii tai (asta ar putea sa atarne negativ pentru sotia ta). Menirea ta pe lume este sa fii fericit si sa incerci sa-i faci si pe cei din jurul tau fericiti… Faptul ca nu o mai iubesti pe sotia ta nu trebuie sa te chinuie. “Singura cetate ce nu poate fi cucerita cu sila este sufletul omului“, cum spunea Iorga. Sotia ta ar trebui sa te inteleaga daca te vede suferind ca “in dragoste nu este nici impartire, nici masura“(G. B. Shaw). Iar Victor Hugo spunea: “A iubi este un drept la fel de mare cu a gandi”. Si tot el (V. Hugo) spunea: “Dragostea e reducerea intregului univers la o singura faptura, preamarirea unei singure fapturi pana la zeificare”. Daca asta simti tu pentru IUBITA DIN LICEU, nimeni si nimic nu trebuie sa te impiedice sa fii cu ea. Dar cum ti-am spus, numai tu poti decide. Euripide spunea: “Dragostea este lucrul cel mai dulce, dar si cel mai amar”. Si ca sa revenim pe meleaguri romanesti, “Cea mai minunata femeie din lume este cea care te iubeste cu adevarat si pe care o iubesti cu adevarat”- Mircea Cartarescu. Sotia ta va intelege ca “oamenii se intalnesc si se cunosc, apoi se despart. Se despart pentru ca au facut imprudenta de a se cunoaste…” Se despart, dar nu se uita! Mai cu seama ca aveti niste copii minunati (cum sunt toti copiii). Iar tie, Marin, “sa nu-ti fie teama sa faci un pas mare, daca trebuie. O prapastie nu poate fi trecuta cu pasi mici!”
Indrazneste si tu sa ii scrii Cezarei Dafinescu despre problemele care te preocupa! Are raspunsuri minunate, presarate cu un strop de optimism, zambete sincere si toata bunavointa din lume. O parere obiectiva asupra problemei care te macina, comunicata intr-o maniera remarcabila, de catre un om de o asemenea valoare, te poate scoate din impas. Scrie-ne pe adresa [email protected] si noi vom avea grija sa iti primesti raspunsul de la Cezara Dafinescu. Declarata de-a lungul timpului una dintre cele mai frumoase si mai talentate actrite ale Romaniei, noi adaugam ca este si o femeie de o intelepciune cum rar mai gasesti.