Cele mai multe probleme de sanatate pe care femeile le acuza apar la nivelul uterului, trompelor uterine, ovarelor si regiunii din jurul acestora (pot aparea complicatii mergand pana la infectii cu abces si chiar sterilitate). Medicii insumeaza toate aceste probleme prin termenul generic de “boala inflamatorie pelvina” pentru ca este greu de precizat unde apare problema.
Infectia unei anumite portiuni a tractului genital superior se asociaza si cu inflamarea, intr-o masura mai mare sau mai mica, a organelor vecine (intestinul gros, subtire si vezica urinara). Totodata, uneori este dificil de precizat cu exactitate de unde porneste infectia.
Boala inflamatorie pelvina poate fi cauzata de mai multi agenti infectiosi, dar in cele mai multe cazuri o asociere a microbilor poate declansa boala.
Cum poate fi prevenita boala inflamatorie pelvina?
Microorganismele transmise prin contact sexual si, in special, gonoreea si chlamidia sunt cele mai des implicate, iar esential pentru a garanta o vindecare este tratarea ambilor parteneri in acelasi timp.
Boala inflamatorie pelvina poate fi provocata si de microorganisme care formeaza flora bacteriana normala a vaginului. In cazul scaderii imunitatii locale sau prin participarea altor factori, bacteriile migreaza spre uter si trompele uterine. Factorii care contribuie la migrarea microorganismelor sunt perioadele de menstruatie, pentru ca sangele si resturile de mucoasa uterina eliminata sunt un mediu propice pentru dezvoltarea microbilor, actul sexual, pentru ca bacteriile sunt favorizate sa urce spre uter, si manevrele medicale efectuate pe uter (chiuretaje, biopsii).
Femeile cu parteneri sexuali multipli, care folosesc metode contraceptive altele decat prezervativul, care nu sunt o bariera in calea bacteriilor si care folosesc excesiv spalaturile intravaginale sunt mult mai expuse sa faca boala inflamatorie pelvina.
Cum se manifesta boala inflamatorie pelvina?
Simptomele cu care se confrunta femeia afectata de aceasta infectie vaginala sunt foarte variate si des intalnite si in alte boli, ca atare este destul de greu de diagnosticat aceasta afectiune. De asemenea, cele mai multe dintre femei prezinta simtome usoare sau nu au nici un simptom. Cu toate acestea, durerea abdominala joasa, scurgerile vaginale abundente sau secretiile modificate de la nivelul colului uterin, febra peste 38,3 grade C si durerile in timpul contactului sexual pot sa orienteze medicul catre diagnosticul de boala inflamatorie pelvina.
Din cauza complicatiilor destul de serioase, pe termen lung, este bine ca orice femeie care prezinta semne de infectie la nivel genital sa consulte un medic ginecolog pentru depistarea si tratarea afectiunii de baza.
Complicatii ale bolii inflamatorii pelvine
Acestea apar cam la un sfert dintre femeile afectate de boala inflamatorie pelvina acuta si se manifesta prin infertilitate (din cauza riscului de astupare a trompelor uterine ca urmare a inflamatiei). Riscul de infertilitate creste cu atat mai mult cu cat numarul de episoade de boala inflamatorie pelvina este mai mare. Un alt risc este cel de aparitie al sarcinilor ectopice (extrauterine) si se considera ca aproape jumatate din acestea se datoreaza leziunilor pe trompele uterine, cauzate de boala inflamatorie pelvina.
Se pare ca folosirea prezervativului chiar si in cazul unui partener sexual stabil protejeaza femeia de boala inflamatorie pelvina. Metodele contraceptive precum anticonceptionalele orale par sa protejeze impotriva aparitiei acestei boli prin scaderea cantitatii de sange menstrual, mai mult decat steriletul – care este un factor favorabil raspandirii bacteriilor.
In cazul dignosticarii bolii inflamatorii pelvine, tratamentul se realizeaza foarte riguros de catre medicul specialist, uneori necesitand si internare in spital, in cazul in care se complica cu abcese. In afara situatiilor care predispun la complicatii, tratamentul se poate face si acasa cu antibiotice orale timp de 14 zile.
Text: Dr. Razvan Constantinescu