Alin Galatescu este unul dintre personajele marcante ale modei romanesti care nu se fereste niciodata sa delibereze daca “asa da” sau “asa nu” se poarta. Am vrut sa aflam opinia acestuia cu privire la trendurile fashionului romanesc si mai precis daca se incadreaza designerii nostri in trendurile internationale ale modei sau, mai degraba, suntem la diferenta de cativa ani de acestea.
“Nu suntem in urma trendurilor internationale, pe alocuri chiar suntem un pic inainte, in sensul ca modelele in trendurile romanesti isi ating targetul inaintea celor din afara si asta nu inseamna ca noi suntem niste generatori de trenduri, dar reda faptul ca vibram in consonanta cu epoca, ceea ce e bine si inseamna ca designerii romani sunt calibrati. Dupa aceea, mai e o preocupare a unora dintre ei, specifica pentru iesirea din trenduri, pentru a se autodefini, mai ales ca trendurile functioneaza ca motivatie si eficienta comerciala in sistemele bine organizate separat. In momentul in care un brand de renume isi face un promoting foarte bun pe niste semnificatii, pe niste trenduri, un brand mai mic mergand oarecum in filaj, ia ceea ce primului ii prisoseste. Sau in momentul in care brandurile mari sparg niste teritorii si imprima publicului o anumita perceptie despre ceea se poarta in noul sezon, la fel de bine isi poate atinge si brandul mai mic publicul si poate beneficia de reclama brandului de renume. E un gen de sincronism determinat de niste factori foarte logici, firesti si comercial, si spiritual.”
“Umerii mariti, fustele conice, pliseurile, pastelurile, inspiratia masculina, imprimeurile florale, matasea sunt doar cateva elemente care se poarta anul acesta”
“Afara, nimeni nu se straduieste in mod principial sa iasa din trend, e ca si cum ai zice ca nu mai vrei sa beneficiezi de avantajele sale. Daca poti sa o faci, fara sa deranjezi pe nimeni si in acelasi timp sa iti manifesti viziunea, de ce sa nu mergi mai departe? Dar cum in Romania este un amestec de stari, de viziuni, nu prea are nimeni cum sa beneficieze de la celalalt si atunci respectarea trendurilor este un instinct social de epoca, un firesc al domeniului, echivalent unui cod. Sunt si zone in care toti respecta structurile largi ale trendului, de exemplu liniile cromatice, lungimile de fusta, formele generale. Anul acesta, baza trendului sta in umeri mariti, fustele conice, fustele in A, pliseurile, pastelurile, mult bej, inspiratia masculina, zona de feminitate, flori, matase. Toate acestea sunt trenduri pe care le regasim la desigerii romani si se poarta la nivel international”, marturiseste Alin Galatescu.
“In Romania, designerii au mai multa libertate de exprimare decat in afara”
Intrebat daca sunt tinerii designeri sansa pentru o noua viziune in fashion, criticul de moda ne-a relatat astfel: “In general, tinerii designeri vin dintr-un mediu oarecum academic pentru ca, cel putin in ceea ce priveste academia de la noi, nu o putem numi decat semi-academica. Spun asta pentru ca sunt si cativa profesori remarcabili, dar sunt si foarte multi care nu au ce sa caute ca pedagogi in cadrul scolii. Mai ales in afara, pe studenti ii invata in primul rand sa isi creeze propria individualizare. Sistemul te va indrepta firesc catre trenduri si atunci trebuie sa ai, pe langa orientarea spre trenduri, si o nota personala, fara de care brandul tau nu sta in picioare. Atunci e normal ca facultatea sa traga sa te decalibreze pentru ca oricum in momentul in care vei iesi din sistem, toata lumea te va trage in partea cealalta. Tu trebuie sa ai o forta ca sa plutesti in echilibru intre personalitatea ta si trenduri. Trebuie inteles cum functioneaza sistemul, de ce facultatile te decalibreaza, cum trebuie sa te adaptezi la realitate. Desigur, exista si o varianta a autonisarii. La noi, autonisarea pare un act firesc, dar in afara foarte greu poti face acest lucru. Au fost cazuri si in afara de autonisare, dar acestia fac acum eforturi mari pentru a reveni la normal. Moda este un sistem care functioneaza pe echipe, fie financiare, fie de PR, fie de fabrici, si automat trebuie facute niste coagulari. In genere, ca sa te poti dezvolta singur e foarte greu, dar la noi sa fii sigur, intre atatia altii care sunt singuri in ideologii, e mai usor, te poti exprima mai liber…”, povesteste criticul.
Text: Andreea Dragan