Așa cum există alimente care susțin imunitatea, și se vorbește foarte des despre ele, așa există și reversul, alimente care provoacă inflamații.
Aciditatea provoacă inflamații ale pereților vaselor sangvine și în întregul organism.Cu cât mai multă aciditate se produce în corp, cu atât suntem mai predispuși la boli de natură inflamatorie. De la banale răceli la artrită și afecțiuni cardiovasculare, dezechilibre hormonale, tulburări ale sistemului limfatic, endocrin, reproducător, sau diverse tumori. Deci, acele alimente puternic acide care intensifică inflamațiile cronice, trebuie evitate.
Laptele
Intoleranța la lactoză, din ce în ce mai des întâlnită, este cauzată de faptul că laptele este digerat cu dificultate și provoacă o reacție de tip inflamator.
Grăsimile trans
Acestea sunt cel mai periculos tip de grăsimi. Se găsesc în concentrații mari în prăjituri, biscuiți, fursecuri, aluat de plăcintă, chifle de hamburgeri, margarină, smântână vegetală, alimente prăjite, chipsuri, napolitane, bomboane, semipreparate congelate. Potrivit specialiștilor, organismul nostru nu are un mecanism natural prin care să le reducă la forme simple pentru a le putea asimila, fapt ce declanșează un răspuns inflamator. Evită deci produsele care au pe etichetă mențiunea „uleiuri parțial hidrogenate”.
Carnea roșie
Carnea roșie ne dă energie, hrănește muschii și creierul. Consumată în exces, însă, ne privează de această energie. Proteina animală are o structură complexă, bazată de pe lanțuri lungi de aminoacizi și are nevoie de trepte succesive pentru a putea fi descompusă până la forma cea mai simplă, ca să poată fi asimilată. Tot acest mecanism consumă energie, privând organismul de ea și creează condiții de dezvoltare a inflamațiilor. Cei mai mulți dintre noi consumă zilnic peste 150 g de proteine, în timp ce necesarul este de doar 20-40 g.
Zahărul rafinat
Are rol iritant și favorizează acumularea de reziduuri ce încarcă inutil sistemul limfatic. Și atunci apar migrene, sinusuri congestionate, congestia gâtului, a bronhiilor și plămânilor. Unele studii spun că zahărul tos consumat regulat (sau, și mai rău, zaharurile rafinate) încetinește absorbția unor vitamine și minerale, iar de aici scăderea capacității de concentrare, pierderile de memorie, scăderea imunității.
Aditivii alimentari
Această categorie, pe care o numim generic E-uri, favorizează apariția inflamațiilor, atunci când sunt consumați cu regularitate. Cel mai des utilizat este monoglutamatul de sodiu (E261), în alimentele fabricate industrial și în semipreparate tip supe instant, bulion, sos de soia, condimente, mezeluri, înghețată, budinci, produse afumate, în produsele fast food sau în dressingurile pentru salate. Rolul lui este acela de a păcăli creierul că acel aliment este foarte gustos și este foarte periculos pentru că dă dependență. Această substanță chimică declanșează inflamațiile cronice, cu afectarea ficatului și a altor organe (mușchi, piele, creier, stomac, inimă).
Un alt aditiv nociv este aspartamul (E951), un îndulcitor artificial despre care se spune că se găsește în peste 4000 de produse la nivel mondial.
Obezitatea este și ea o condiție care predispune la inflamații, deci menținerea unei greutăți optime este o condiție esențială pentru păstrarea sănătății.
Text Cristina Dudău
Foto Shutterstock